Un succes diplomatic care nu trebuie irosit | România | DW | 22.11.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Un succes diplomatic care nu trebuie irosit

Reuniunile mai recente pe teme de educație pun în prim plan subiecte cum ar fi egalitatea de șanse sau diferența dintre orașe și sate, ignorând cu totul problema selecției și a performanței.

Președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Câmpeanu, ne înștiințează că România a obținut organizarea la București a Conferinței Miniștrilor Educației din Asia și Europa în 2019. Un succes, desigur. Din punct de vedere politic general, nu poate fi decât un lucru bun. Dar, dacă privim lucrurile din perspectiva școlii, ne putem întreba cât de folositor ar fi acest lucru pentru România. Riscul de primă instanță este ca, aureolați de acest succes diplomatic, diriguitorii învățământului public românesc să se înconjoare de autosuficiență, sufocând și ultimile tresăriri care ar putea duce la reformarea sistemului.

Cineva spunea, cu referire la Justiție, că nu poți face reformă împotriva sistemului, cu sensul că nu ar fi o reformă pe deplin legitimă. Dar, dacă extrapolăm fraza la sistemul de Educație, fusese clar pentru oricine că reforma nu se putea face decât împotriva sistemului. O reformă cu sistemul, împreună cu el, nu ar fi fost decât o pseudo-reformă. E adevărat că, așa cum am văzut în ultimul deceniu, o reformă împotriva sistemului e greu de pus în aplicare, dar nu legitimitatea îi lipsește.

După ministeriatul lui Daniel Funeriu, toate impulsurile reformiste au părut să se stingă încetul cu încetul. Sistemul a revenit ca fluxul marim, acoperind micile achiziții. Mai mult decât atât, dezbaterile mai recente despre reformă au dobândit o orientare nouă, una care a abandonat obiectivul strategic principal - și anume acela legat de performanță și de selecție. Reuniunile pe teme de educație care îi așază la aceeași masă pe specialiștii din domeniu pun în primplan subiecte complet diferite, cum ar fi egalitatea de șanse, diferența dintre orașe și sate, lăsând tema selecției și a performanței să ruginească.

Din nefericire, experții care monopolizează dezbaterea nu sunt oameni de largă cultură umanistă (așa cum s-ar cuveni), ci pur și simplu persoane care au primit un antrenament ideologic specific și pentru care selecția, de exemplu, e o preocupare nedemocratică. Acest lucru se vede și mai bine în Franța, acolo unde tentativele administrației Macron de a reinstitui o selecție la intrarea în universitate întâmpină serioase opoziții. Problema nu se pune la fel în România, dar rămâne și aici o preocupare de principiu, căci, așa cum am văzut, bacalaureatul supravegheat cu camere video combătea tocmai erodarea oricăror criterii selective la încheierea ciclului liceal. În fine, mai importantă chiar decât selecția rămâne aici problema calității educației.

Revenind la Conferința miniștrilor din Europa și Asia, cum ar putea ea ajuta România să-și pună ordine în priorități? În chestiunile mari schițate mai sus, o asemenea conferință pare complet inutilă, căci ea nu are pe agendă decât subiecte globale, dezinteresându-se, firește, de specificități locale. Ba chiar mai mult, diriguitorii școlii românești ar profita de ocazie ca să delegitimeze criticile, sugerând că școala românească s-ar bucura de recunoaștere internațională .

Elevi români test PISA

Elevii români au înregistrat rezultate slabe la testele PISA

Totuși s-ar putea profita cel puțin într-o anumită privință. Testele PISA (organizate de OCDE), care reflectă preocupări globale privitoare la piețe și la capitalul uman disponibil, ar putea fi privite în contextul conferinței cu mai multă atenție. E o permanentă decepție modul în care ministerele succesive ale Educației au primit rezultatele slabe ale elevilor din România. Nici o dezbatare, niciun efort, ci numai apatie și uneori chiar o paradoxală satisfacție. La un moment dat se înregistrase un mic progres, dar unul cu totul minor care nu îndreptățea tonul triumfal, părând mai degrabă o simplă aproximație statistică. Spre comparație, Franța - o altă țară europeană care a avut rezultate mai slabe - încearcă să facă ceva, să schimbe metodele de predare, arată în orice caz o îngrijorare, care aici lipsește cu totul.

Dar de data aceasta, dacă atâți miniștri ai Educației din țările cu cele mai bune rezultate la testele PISA (Singapore, China, Japonia, Finlanda etc.) vor veni la București, poate și specialiștii de aici vor găsi de cuviință să cerceteze cauzele succesului.