Un simbol a tot ce este și a fost mai bun în România
3 septembrie 2011
La deschidere au luat cuvantul Ioan Holender, directorul artistic al Festivalului, Kelemen Hunor, ministrul Culturii si Andrei Plesu. Cei trei vorbitori au subliniat importanta Festivalului "George Enescu" pentru Romania, pentru promovarea muzicii enesciene si, totodata, insemnatatea unui asemenea eveniment cultural de prima marime in vremuri de criza.
"Festivalul Enescu a supravietuit anilor dictaturii, a supravietuit si anilor tranzitiei - chiar daca acesti ani par a fi interminabili la noi - este si va fi intotdeauna un luminos si stralucitor simbol a tot ceea ce este si a fost intotdeauna mai bun in tara noastra - arta si cultura", a subliniat Ioan Holender.
Concertul a fost precedat de o conferinta de presa, la care directorul Festivalului si-a exprimat bucuria ca, in timpuri de criza, factorii de decizie apreciaza arta si cultura, ceea ce face posibil ca acest festival sa-si poata mentine nivelul foarte ridicat.
Fara a dori sa faca un clasament al celor mai bune orchestre sau al celor mai buni solisti, care vor fi prezenti la Bucuresti pe parcursul a trei saptamani si jumatate, Holender a amintit doar cateva dintre numele sonore ale lumii muzicale internationale care au dat curs invitatiei organizatorilor: dirijorii Daniel Barenboim, Zubin Mehta, Welser Möst, Valery Gergiev sau Antonio Pappano, alaturi de colegii lor romani - Cristian Mandeal, Horia Andreescu si Christian Badea, revenit, cu catva timp in urma, in tara, dupa o indelungata absenta, si tot mai prezent pe scenele bucurestene.
Directorul artistic al Festivalului a mai apreciat faptul ca majoritatea concertelor sunt transmise si inregistrate de Societatea Romana de Radio si Televiziune, ceea ce, a accentuat el, nu e deloc o normalitate in Occident.
Un alt aspect pozitiv la care s-a referit Ioan Holender a fost ca, pentru prima data, la actuala editie jubiliara, vor fi interpretate toate cele cinci simfonii enesciene, a IV-a si a V-a in orchestratia lui Pascal Bentoiu.
El a mai evidentiat si acordarea unui spatiu larg muzicii secolelor XX si XXI, atat romanesti, cat si straine, ceea ce, a spus Holender, se intampla rar la un festival international de o asemenea anvergura.
Holender a salutat si faptul ca a mai fost inclusa o categorie de concurs - violoncelul, alaturi de pian, vioara si compozitie si ca aceste concursuri se bucura de viu interes, intrunind 183 de candidati.
Ioan Holender nu a avut, insa, numai cuvinte de lauda. El a amintit ca, de cand se afla la conducerea acestui festival, in speta de cinci editii, se tot vorbeste de necesitatea construirii unei noi sali de concert in locul Salii Palatului, dar ca pana acum nu s-a intamplat nimic. In opinia sa nu ar fi nevoie de o imbunatatire a acusticii salii existente, pentru ca tot nu va fi una optima, ci "doar una mai putin proasta".
El a explicat ca multi muzicieni de prestigiu refuza sa concerteze in Sala Palatului, ci doar la Ateneu, ceea ce este, adesea, nerentabil, tinand cont de capacitatea redusa de locuri la Ateneul Roman. Apoi Ateneul este si neincapator pentru marile orchestre.
Presedintele Institutului Cultural Roman, Horia Roman Patapievici, a apreciat munca depusa de directorul artistic al Festivalului, Ioan Holender si de directorul - ARTEXIM, Mihai Constantinescu, care, impreuna, reusesc sa ridice Festivalul, de la editie la editie, la un nivel tot mai inalt, ceea ce se rasfrange pozitiv asupra Romaniei, iar aceasta se va vedea in timp, dupa principiul bulgarelui de zapada.
"Institutiile si oamenii inteligenti, a spus Patapievici, investesc in cultura in timpul crizei, pentru ca este cel mai bun mod de a te pregati astfel pentru relansarea de dupa criza."
Presedintele ICR a salutat aparitia, in limba engleza, a volumului amplu dedicat de Pascal Bentoiu operei enesciene, prin initiativa si efortul "unui mare prieten al muzicii lui Enescu si al Romaniei" - Lory Wallfisch, aflata acum in suferinta.
Autor: Medana Weident
Redactor: Ovidiu Suciu