1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Un scut de 800 de miliarde de euro în faţa crizei

Cele 17 state din zona euro au convenit, la Copenhaga, suplimentarea la 800 de miliarde de euro a fondului european de urgenţă pentru a combate criza economică şi financiară.

O decizie asemănătoare, la nivel global, este aşteptată şi din partea FMI după summit-ul care va avea loc la Washington la jumătatea lunii aprilie. Specialiştii spun că FMI ar urma să suplimenteze la rândul său fondul de urgenţă cu 600 de miliarde.

Încă înainte de summit, Banca Centrală Europeană îşi exprimase dorinţa ca fondul de urgenţă să fie suplimentat "cât de mult se poate".

Rezultatul final al summit-ului - mărirea fondului cu 800 de miliarde de euro, dintre care 300 de miliarde provin din credite, iar 500 de miliarde sunt bani "proaspeţi" - a fost primit cu aprobare de BCE. Directorul Băncii Centrale Europene, Jörg Asmussen, consideră că Europa a ridicat un zid suficient de rezistent în faţa crizei şi cere FMI şi Băncii Mondiale acţiuni similare la nivel global.

La summit-ul din aprilie, comunitatea internaţională intenţionează să suplimenteze capacitatea de împrumut a FMI cu aproximativ 450 de miliarde de euro, ajustare la care ţările din zona euro vor să participe cu 150 de miliarde de euro în speranţa că banii vor putea fi folosiţi în cazul unui declin al Spaniei şi Italiei.

Bani pentru zile negre

Sparschwein Euro Sparen Symbolbild Bundeshaushalt

Bani pentru Spanii şi Italii negre

Nu mai puţin de 40 de miliarde de euro ar urma să vină, suplimentar,  din partea Germaniei. Preşedintele Băncii Centrale din Germania, Jens Weidmann a declarat însă că pentru a plăti aceşti bani are nevoie de mandat parlamentar, lucru greu de obţinut. Weidmann a mai declarat că suplimentarea excesivă a fondurilor de urgenţă ar putea întârzia sau chiar anula reforme economice dureroase.

"Spania şi Italia se află pe drumul cel bun, însă mai au mulţi paşi de făcut. Reformele sunt greu de făcut, însă absolut necesare pentru ca cele două ţări să îşi recapete încrederea pe pieţele financiare şi pentru a scădea dobânzile la obligaţiunile de stat", a spus şi ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble.

Summit-ul de la Copenhaga nu a reuşit în schimb să consemneze un compromis în chestiunea impozitului european. Comisia Europeană şi Parlamentul European doresc impunerea unui impozit în UE, astfel încât, spun aceste instituţii, să forţeze pieţele financiare să participe cu 50 de miliarde de euro anual la combaterea crizei.

Şeful Băncii Centrale germane consideră o astfel de propunere greşită şi spune că banii ar urma să fie plătiţi de clienţii băncilor şi de către companii.