1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Un record sumbru

Se împlinesc 60 de ani de la adoptarea Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor, mai numeroşi acum decît în urmă cu 15 ani. Ceea ce spune mult e şi despre starea lumii.

default

Sediul ONU la Geneva

La cei 60 de ani care se împlinesc de la adoptarea Convenţiei de la Geneva privind statutul refugiaţilor, numărul acestora a atins cifre record. Potrivit bilanţului Comisiei ONU pentru refugiaţi, peste 43 de milioane de persoane şi-au părăsit ţinuturile de baştină, din cauza unor războaie civile, violenţe sau conflicte etnice.

Aşadar, cifra actuală a refugiaţilor este cea mai ridicată din ultimii 15 ani. Majoritatea lor provin din Afganistan. Dar mai nici unul din cei 3 milioane cîţi se află răspîndiţi înafara frontierelor ţării lor, nu doresc să se reîntoarcă în ţinuturile natale. Peste un milion 700 de mii de irakieni trăiesc în exil. Nu alta este soarta a 770.000 de somalezi. Iar de la începutul acestui an a crescut şi numărul refugiaţilor din Siria, Libia, Coasta de Fildeş şi Yemen.

Raportul anual al Comisarului ONU pentru problemele refugiaţilor a fost prezentat la Roma, Italia fiind confruntată actualmente cu un val uriaş de refugiaţi de pe coastele Africii de Nord. Antonio Guterres a mai evidenţiat o situaţie aparent paradoxală: efortul cel mai susţinut în primirea refugiaţilor îl depun statele meridionale ale lumii, bunăoară Pakistanul care găzduieşte două milioane de refugiaţi şi, mai nou şi Kenia, care preia refugiaţii din Somalia şi Etiopia.

Numărul aşa-numiţilor Internally Displaced Person's, IDP , persoane alungate de conflicte locale în regiuni vecine, atinge din nou o cifră record : 27,5 milioane.

Ce se întîmplă însă cînd retrimiterea acestora în propria lor ţară nu mai este posibilă?

În accepţiunea Naţiunilor Unite, după trecerea a cinci ani de exil s-a creat o situaţie de refugiu permanent şi, în consecinţă, soluţiile care trebuie aflate sunt definitive.

Dacă refugiaţii refuză reîntoarcerea lor în ţările de origine, li se oferă ocazia de a rămîne în ţara de azil sau de a fi îndrumaţi în terţe ţări. Or, într-un atare caz, Comisarul ONU pentru Refugiaţi, Guterres, a apelat mai ales la statele bogate, cerîndu-le să-şi schimbe atitudinea. Mai precis să-şi permeabilizeze frontierele care în ultima vreme au devenit tot mai etanşe.

Valul de refugiaţi libieni a declanşat în Uniunea Europeană o dezbatere şi chiar unele disensiuni referitoare la îndrumarea refugiaţilor în ţările membre. Pe bună dreptate preşedintele Germaniei, Christian Wulff, a solicitat elaborarea unei legislaţii europene privind acordarea azilului, o reglementare care să fie unitară şi umană. Este o exigenţă oportună tocmai cu prilejul actualului jubileu.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident