1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Un raport independent despre stadiul pregatirilor de aderare

Raportul Societatii Academice aduce argumente menite sa demonstreze ca România îndeplineste criteriile economiei de piata functionale într-o masura cel putin egala cu celelalte tari candidate. Asezînd informatiile statistice într-un tablou comparativ, se arata ca România sta cel putin la fel de bine ca Polonia, Slovacia sau Ungaria la momentul în care acestea au primit calificativul de economie de piata functionala.

În anumite privinte comparatia este chiar favorabila României. Surprinzator în agricultura de pilda, România nu este ultima ca eficienta, devansînd cu putin Polonia. Ce-i drept, rivala României, Bulgaria, statea anul trecut, cînd a obtinut statutul de economie de piata functionala, mai bine decît România daca ne uitam doar la rata inflatiei de 3,8 la suta în timp ce România va avea probabil la sfîrsitul acestui an abia 14%. Bulgaria a adoptat un program mai sever de reforme, ceea cea facut ca somajul sa fie, în schimb, mai ridicat decît în România, 17,4% anul trecut fata de 6,6% în România anului 2003. Bulgaria si-a asumat prin urmare mai multa suferinta sociala, rasplatita însa prin mai multe puncte în competitia pentru integrare europeana.

Totusi, datele economice relevante, privitoare la crestere economica, somaj, inflatie deficit bugetar, ponderea sectorului privat s.a.m.d. recomanda, în opinia raportorilor, acordarea statului de economie de piata functionala.


Raportul admite însa ca exista o realitate mai putin vizibila si care ar putea sa ameninte echilibrul obtinut pîna acum. Este vorba de asa numitul deficit cvasifiscal, adica de pierderile si restantele din sectorul de stat care nu sînt cuprinse în Buget. Cu toate acestea, la capatul evaluarii, autorii raportului sustin ca UE nu ar fi îndreptatita sa manifeste vreo exigenta sporita fata de România, de vreme ce sînt destule tari ale Uniunii care, în prezent, fac fata cu greu criteriilor de la Maastricht.

Alta este însa situatia justitiei, administratiei si în general a consolidarii institutiilor democratice. La acest capitol tonul raportului se schimba, devenind mai transant în judecati. Raportul Societatii Academice observa, ca si în evaluarile sale anterioare, ca nu exista în România o vointa suficienta de schimbare si ca motorul reformelor continua sa fie FMI, Banca Mondiala si Comisia de la Bruxelles. Persiunile din afara sînt mereu acelea care determina o schimbare interna. Cauza acestei stari de lucruri s-ar afla în deficientele sistemulului politic din România, care este cel mai putin competitiv în comparatie cu alte tari candidate.

Raportul semnaleaza ca România a înregistrat cea mai întîrziata alternanta democratica din zona, în 1996, si ca este singura tara candidata în care partidele de sorginte comunista au obtinut trei mandate. Lipsa unei alternante odata la patru ani a permis crearea unor retele clientelare care au costiuit cea mai puternica frîna în calea reformelor. Raportul considera ca migratia politica este un indicator important al coruptiei politice. Daca în anul 2000 la alegerile locale PSD a cîstigat 1050 de primari, dupa doi ani în 2002 partidul de guvernamînt avea deja 1584 de primari, gratie migratiei de la partidele opozante.

Raportul SAR emite un verdict sever asupra ultimilor evenimente politice. Schimbarea Constitutiei, sustin raportorii, a fost o ocazie ratata de a reforma sistemul politic. Dupa multi ani de dezbateri, aproape toate propunerile cu potential de schimbare au fost retrase. Asa încît pîna la urma, nu se va îmbunatati situatia separarii puterilor în stat, nu va creste substantial eficienta celor doua camere si nici calitatea parlamentarilor.

Slabiciunea politica pare sa fie în opinia raportorilor SAR si cauza coruperii Justitiei si Administratiei. Cea mai buna ilustrare a lipsei de vointa politica o reprezinta blocajele aparute în aplicarea legii 10 de restituirea a proprietatilor. Justitia se face complice la acest fapt laolalta cu administratia. Analiza sistemului judiciar este poate capitolul cel mai sever al raportului care se încheie cu recomandarea ca titularul portofoliului sa demisioneze de vreme ce nici unul dintre angajamentele asumate nu a fost respectat.

Cît priveste administratia si calitatea actului de guvernare, Raportul SAR citeaza un studiu al Bancii Mondiale potrivit caruia România este ultima între tarile candidate la accedere în UE, plasîndu-se chiar în urma unor tari non-candidate, precum Croatia.

La capatul acestei severe evaluari, autorii raportului apreciaza ca anul 2007, pe care si l-a stabilit Guvernul actual ca temen al aderarii, este totusi posibil si face recomandari pentru intensificarea eforturilor de aderare. În subtextul acestui raport independent, dar totusi românesc ca perspectiva, se poate citi ca, indiferent de stadiul în care s-ar afla obiectiv România, ea trebuie sa fie primita cît mai curînd în UE, întrucît numai asa progresele si schimbarile pozitive pot fi garantate.


  • Data 24.10.2003
  • Autoare/Autor Horatiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B3Az
  • Data 24.10.2003
  • Autoare/Autor Horatiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B3Az