1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Un primar acuză: proiectul 'Multikulti' a eşuat

Maşini scumpe conduse de şomeri, romi şcolarizaţi pe sume fabuloase, sărăcie, criminalitate, societăţi paralele: primarul celui mai rău-famat cartier berlinez a publicat o carte despre eşecul integrării imigranţilor.

Neuköllns Bezirksbürgermeister Heinz Buschkowsky (SPD) besucht am Montag (17.09.2012) in Berlin, Die Falken, das Jugendzentrum der Sozialistischen Jugend Deutschlands (SJD). Das Jugendzentrum ist in der Vergangenheit mehrfach Ziel von rechtsradikalen Anschlägen geworden. Foto: Ole Spata dpa/lbn +++(c) dpa - Bildfunk+++

Primarul cartierului Neukölln, Heinz Buschkowsky

Un cartier cu probleme sociale grave, în care peste jumătate dintre locuitori sunt imigranţi, plus un primar care descrie negru pe alb eşecurile politicii de integrare în Germania - o nouă dezbatere aprinsă si acuze de rasism şi xenofobie, în Republica Federală.

La doi ani după ce alt titlu, “Germania se autodesfiinţează”, semnat de social- democratul Thilo Sarrazin, a creat un scandal de proporţii, din cauza acuzaţiilor considerate de unii defăimătoare, făcute de autor la adresa imigranţilor, Heinz Buschkowsky, de 11 ani primarul celui mai rău-famat cartier berlinez, Neukölln, reia aceeaşi teză, atrăgând asupra sa critici serioase, chiar şi din partea colegilor de partid.

Neukölln ist überall (Buchcover) von Heinz Buschkowsky***Das Bild darf nur im Rahmen einer Buchbesprechung benutzt werden

Coperta cărţii "Neukölln e peste tot"

“Neukölln e peste tot” descrie scene din viaţa de zi cu zi a cartierului de 315.000 de locuitori, în care imigranţii reprezintă 52% din populaţie. O zonă dominată de criminalitate, în care, ca într-un ghetou autentic, sunt atacaţi frecvent poliţişti sau alte autorităţi. Un cartier, în care copiii merg rar la şcoală, vorbesc deloc sau puţin limba germană şi unde timpul petrecut la închisoare e privit de unii adolescenţi ca o dovadă a bravurii. Tot aici locuiesc şi în jur de 2.000 de romi din România şi Bulgaria.

“Adevărul doare”

Dar autorul extinde, aşa cum reiese şi din titlul cărţii, realităţile cartierului sud-est-berlinez la toată Germania. “Adevărul doare şi toată lumea se fereşte de durere”, spune Buschkowsky, argumentând în acest fel lacunele politicii germane de integrare şi folosirea corectitudinii politice, ca instrument pentru mascarea adevărului. Criticile însă nu au întârziat să apară.

Însăşi senatoarea pentru integrare din Berlin şi colega sa de partid, Dilek Kolat, s-a declarat un exemplu viu al contra-argumentului la concluziile lui Buschkowsky: “Sunt din Neukölln şi totuşi mi-am găsit drumul în viaţă”, spune politiciana de origine turcă. Preşedintele Partidului Ecologist din Germania, Cem Özdemir îl acuză pe primar de folosirea unui limbaj „de bulevard” şi spune că Buschkowsky este de fapt răspunzător pentru toate neajunsurile din acest cartier cu probleme.

Până la urmă, “Buschkowsky vorbeşte despre pături sociale cu probleme, şi nu despre imigranţi” subliniază primarul cartierului berlinez Mitte, Christian Hanke, susţinând opinia colegului sau.

Eine Gruppe Roma steht in Berlin - Tiergarten an einer Bushaltestelle, aufgenommen am 13.09.2010. Berlins Innensenator hat die Diskussion um eine Abschiebung von Roma aus Deutschland in das Kosovo als Scheindebatte bezeichnet. Foto: Robert Schlesinger

Romi din România, la Berlin

Primarul Buschkowsky îşi apără poziţia încă de la începutul cărţii, unde scrie că situaţia imigranţilor nu poate fi generalizată: “nu e niciodată vorba despre toţi imigranţii, toţi musulmanii, toţi şomerii, sau toţi tinerii”. Şi cu toate acestea, adaugă Buschkowsky într-o emisiune difuzată la postul de televiziune local RBB, cartea reflectă din păcate „realitatea şi nu imaginaţia mea”. Realitatea, în care copii romi de 12 ani nu ştiu să scrie şi să citească, în care tineri fără serviciu conduc maşini de 100.000 de euro.

Peste jumătate din germani cred că proiectul multiculturalismului a eşuat

Buschkowsky are şi soluţii pentru integrarea imigranţilor din pătura de jos a societăţii. Soluţii, pe care le propune de fapt de mulţi ani, de când e primar, dar care, spune el, nu au fost puse în pratică în mod consecvent: grădiniţă obligatorie, şcoli cu program prelungit şi sancţiuni aspre pentru cele mai mici încălcări ale legii.

Implementarea acestor proiecte necesită desigur finanţare serioasă la nivel de land. Buschowsky ceruse, în urmă cu câteva luni, bani de la Senatul Berlinului, penru un proiect de integrare a romilor români şi bulgari din Neukölln:

„Până în 2014, când oricum graniţele vor fi total deschise, vor veni mult mai mulţi. Trebuie să ne organizăm în aşa fel, încât să reuşim să ne ocupăm de nişte copii, care nu au fost în viaţa lor la o şcoală, chiar dacă au 12 ani. Şi nu e tocmai uşor. Pentru asta am avea nevoie de cel puţin un milion de euro în plus."

Berlin: Kinder verschiedener Nationaliäten an einem Tisch im multikulturellen Kindergarten St. Simeon in der Wassertorstrasse im Berliner Stadtbezirk Friedrichshain-Kreuzberg beim Essen, aufgenommen am 20.06.2003. Bezogen auf die Bezirksgliederung vor der Berliner Gebietsreform (u.a. Zusammenschluß der Stadtbezirke Friedrichshain und Kreuzberg) gehört Kreuzberg mit 32,3 Prozent zu den Gebieten Berlins mit dem höchsten Ausländeranteil. Vor allem Türken, darunter auch viele Muslime, leben in Kreuzberg. (BRL464-020703)

Grădiniţă multiculturală, la Berlin

La fel ca în cazul lui Sarrazin, consimţământul faţă de teza lui Buschkowsky se arată mai degrabă moderat, în spatele unor forumuri anonime pe internet, sau reiese din numărul destul de mare de cărţi, vândute în numai câteva zile. În urmă cu doi ani, Sarrazin vânduse 650.000 de exemplare ale volumului “Germania se autodesfiinţează”, după primele trei săptămâni de la publicare.

Tot dintr-un chestionar anonim, publicat în cotidianul Bild, reiese că 54% din germani sunt de părere că proiectul multiculturalismului a eşuat în Republica Federală. O opinie acceptată în urmă cu doi ani chiar de cancelarul Angela Merkel şi adusă din nou pe agenda politică de la Berlin de un primar, care se confruntă cu problemele politicii de integrare de mai mult de un deceniu. Şi care susţine, în acelaşi timp, că “s-au format pături sociale, care nu au niciun interes să se integreze”.