Un preot rău strică cât pot zidi 40 de preoţi buni

Nicicând în timpul anului nu au preoţii un acces mai facil în mass-media românească precum în Săptămâna Mare. Din păcate aceste apariţii eşuează cel mai adesea fie într-un discurs teologic edulcorat, îndepărtat de grijile cotidiene, fie pe un eşafod TV unde moderatorii îl ard cu întrebări pe omul în negru.

O problemă de comunicare

Părintele Daniel Benga, prodecanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a identificat punctul slab al comunicării dintre Biserică şi laici: „Există prejudecăţi de ambele părţi, chiar eu am avut experienţa de a merge în contexte din afara Bisericii unde imediat încep acuzele, încep atacurile, încep problemele şi foarte adesea asta vine şi din percepţie. Părintele Galeriu avea o vorbă: un preot rău strică cât pot zidi 40 de preoţi buni. Pentru că aşteptările sunt atât de mari atunci când vezi un om al bisericii şi din această perspectivă situaţia este foarte complicată. De fiecare dată când Biserica se manifestă ca biserică dar acolo nu se vede iubirea, în foarte multe cazuri pe care uneori le vedem şi în public, atunci acolo nu este Biserica cu adevărat. Să nu uităm un lucru: Biserica nu e formată doar din cler ci şi din laici. În măsura în care acest dialog nu se poate închega între cele două entităţi, în aceeaşi măsură nu reuşim să ajungem la o coeziune şi la o dezvoltare frumoasă şi unitară”.

Taxele Bisericii

Adesea oamenii vorbesc cu amărăciune despre taxele percepute pentru ritualurile celebrate în bisericile ortodoxe din Bucureşti. Este şi unul dintre subiectele preferate ale presei. Părintele Daniel Benga nuanţează: „Toată lumea ne întreabă despre taxele mari pe care le pune Biserica. Vreau să spun că în Bucureşti, pe lângă cele câteva biserici care pare-se că au nişte taxe mai mari pentru cei care vor să săvârşească slujba acolo, există alte sute de biserici unde se percep taxe foarte mici sau aproape deloc, unde există preoţi binevoitori, unde există oameni deosebiţi. De aceea eu cred orice generalizare este falsă”.

Tinerilor

O altă neputinţă a multor preoţi este aceea de a vorbi pe limba şi înţelesul tinerilor. În Săptămâna Mare, părintele Daniel Benga are pentru aceştia o poveste: „Sfântul Siluan Athonitul împărţea oamenii în două tipologii şi spunea: este tipologia cocoşului şi cea a vulturului. Cocoşul e mereu cu ciocul pe pământ şi strânge grăunţe să-şi umple guşa. Există însă şi vulturul care se înalţă şi încearcă să vadă lumea de sus şi care nu se mărgineşte doar la a mânca de pe pământ. Tinerilor care ne ascultă aceasta le doresc: să nu fie numai cocoşi, ci să fie şi vulturi în aceste zile”.

Autor: Vlad Mixich, DW-Bucureşti

Redactor: Rodica Binder