1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Un premiu în loc de azil

Germania, unde Ed Snowden nu va obţine azil, îi acordă totuşi fostului agent NSA Premiul Whistleblower, pentru curaj civic.

Edward Snowden nu este doar prizonierul propriului său curaj ori al refuzului cu care numeroase state ale lumii au întîmpinat cererea sa de azil, obligîndu-l ca de peste o lună să domicilieze în zona de tranzit a aeroportului Seremetjevo din Moscova. Tînărul care a cutezat să dea în vileag dimensiunea siderantă a spionării de către serviciile secrete americane şi britanice, a propriilor cetăţeni dar şi a prietenilor şi aliaţilor lor europeni, a mai scos involuntar la iveală şi un alt clivaj dramatic şi anume, cel dintre ce are voie să ştie opinia publică şi ce ştiu, fără să aibă voie să dea în vileag, oamenii politici despre ce fac serviciile secrete. Care la rîndul lor vor şi pot să ştie tot despre fiecare, devenind un fel de stat în stat.

Fostul agent NSA mai este însă şi captivul unui cerc vicios creat de Moscova şi Washington. Casa Albă revendică nu „extrădarea” ci „reîntoarcerea” acasă a lui Snowden, cum ţinea să precizeze într-un twitter, ambasadorul Americii în Rusia, Michael McFaul. Kremlinul refuză solicitarea, invocînd prevederile convenţiei internaţionale care interzic expulzarea unui cetăţean care solicită azil. Rusia se prevalează abil de încă un argument: pe Snowden l-ar putea aştepta condamnarea la moarte în Statele Unite. Intr-o convorbire telefonică purtată de John Kerry cu Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei americane l-a asigurat pe omologul său rus că Edward Snowden va avea parte de un tratament juridic cît se poate de corect.

Pe acest fundal, premiul care îi va fi decernat oficial lui Edward Snowden la finele lunii august, aşa numitul Whistleblower Preis, este o slabă consolare pentru laureat dar o cît se poate de explicită modalitate de recunoaştere a meritelor sale şi ale celor care se încumetă, fără a obţine nici un fel de profit personal, animaţi doar de curaj civic şi spirit de responsabilitate faţă de binele comunităţii, să avertizeze şi informeze opinia publică despre primejdiile şi consecinţele anumitor decizii oficiale, luate mai mult sau mai puţin în spatele uşilor închise. Aceşti aşa numiţi Whistleblower sunt nişte trădători în ochii deţinătorilor şi susţinătorilor puterii şi trec drept eroi în orizontul percepţiei publice.Foarte recent, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, şi-a exprimat în paginile cotidianului "Passauer Neue Presse" respectul faţă de curajul lui Snowden de a da glas propriei conştiinţe. Concomitent, şeful statului german a atras atenţia asupra primejdiei unei deteriorări a valorilor libertăţii, în urma intenselor acţiuni de supraveghere şi stocare a datelor personale de către serviciile secrete. In repetate rînduri, Joachim Gauck, în alocuţiunile sale, insistase asupra rolului fundamental pe care-l deţine libertatea într-o autentică democraţie. Şi în actualul context, preşedintele german a reiterat ideea.

Premiul care-i va fi decernat lui Snowden se acordă la fiecare doi ani. El datează din 1999, este fructul unei cooperări între organizaţia Transparency International, Asociaţia Oamenilor de ştiinţă Germani (VDW) şi Asociaţia Avocaţilor împotriva energiei nucleare (IALANA). Pentru întîia oară distincţia i-a revenit căpitanului Alexander Nikitin, ofiţer al marinei ruse, care a dat la iveală accidentele petrecute pe navele atomice ale fostei Uniuni Sovietice şi ulterior, scandalul deversării deşeurilor nucleare de către Rusia în Marea Nordului. Chiar dacă lui Nikitin i s-a interzis să-şi ia în primire distincţia în Germania, premiul a avut un efect benefic: curajosul căpitan a fost achitat de către Tribunalul Penal din Sankt Petersburg şi chiar de către Tribunalul Suprem de la Moscova, în procesul care i-a fost intentat.

Că Edward Snowden se va putea deplasa în Germania spre a-i fi înmînat personal premiul dotat cu o modică sumă de bani, 3000 de euro dar cu un mare potenţial simbolic, este foarte puţin probabil. Şi tot puţin probabil este că serviciile secrete îşi vor mai tempera foamea de informaţii după dezvăluirile făcute de fostul agent NSA. Prezumţia este confirmată de cele petrecute deunăzi în Congresul american unde o neobişnuită alianţă între republicani şi democraţi a solicitat ca NSA să fie mai sever ţinută în frîu. Cu 217 voturi pentru şi 205 împotriva, congresmanii au decis totuşi ca şi în viitor NSA să supravegheze şi stocheze nelimitat sute de milioane de metadate şi informaţii despre cetăţenii amricani. Şi nu numai despre ei.

Mai descurajant este rezultatul unui recent sondaj de opinie efectuat de Washington Post: 53% dintre intervievaţi s-au pronunţat pentru deferirea fostului agent NSA, justiţiei americane.

Şi după ce vestea că lui Edward Snowden îi va fi decernat prestigiosul premiu Whistlebower în Germania a făcut înconjurul lumii, dilema fostului agent NSA rămîne intactă: erou sau trădător?