1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Un precedent pentru reformarea Constituţiei

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca, în 27 mai, un recurs al Asociaţiei “21 Decembrie 1989” privind posibilitatea contestării deciziilor Curţii Constituţionale.

default

Asociaţia 21 Decembrie 1989 contestă Decizia 610 din 20 iunie 2007 a Curţii Constituţionale , în urma căreia procurorii militari nu mai au dreptul de a cerceta civili . În sistemul Constituţional românesc deciziile Curţii Constituţionale sînt definitive. De aceea acţiunea Asociaţiei 21 decembrie pare fără speranţă. Cu toate acesta argumentaţia recursului arată că decizia Curţii Constituţionale restrînge, indirect, anumite drepturi legitime şi aşadar ar trebui să există împotriva ei o cale de atac.

Problema e încîlcită din cauza modului în care a fost gîndită Curtea Constituţională ca for complet independent, care nu participă nici la puterea executivă, nici la puterea legislativă, dar nici la cea judecătorească, neputîndu-se preciza cu limpezime ce loc ocupă în arhitectura constituţională a statului.

În timpul dezbaterilor din prima Constituantă, în 1991, s-a obiectat adesea că acest for ar deveni un stat în stat şi, astăzi, multă lume ar fi de acord că profeţia s-a împlinit. Ţărăniştii de exemplu, propuseseră adoptarea soluţiei din 1923, atunci cînd s-a atribuit Curţii de Casaţie şi de Justiţie competenţa exclusivă de a verifica constituţionalitatea legilor.

Ideea aceasta a revenit însă recent în dezbaterea publică mai ales după ce nemulţumirile faţă de deciziile Curţii Constituţionale s-au înmulţit. Astăzi ar fi mult mai uşor de argumentat adoptarea modelului tradiţional, mai ales după înmulţirea sesizărilor la Curtea Costituţională, care au blocat procese mari ca cel împotriva lui Adrian Năstase.

Este clar că acest for, prin verificările pe care le face după adoptarea unei legi, influenţează desfăşurarea proceselor, ca şi cum ar participa la puterea judecătorească. Or, puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa încît ar fi firesc să preia şi competenţa de a verifica constituţionalitatea legilor. S-ar simplifica şi procedurile şi s-ar scurta şi durata proceselor. Dar mai întîi de toate s-ar elimina bănuiala, care minează funcţionarea statului, că judecătorii de la Curtea Constituţională sînt sau pot fi influenţaţi politic.

Dezbaterea nu este foarte avansată, dar au apărut totuşi în presa românească diferite propuneri, unele extrem de îndrăzneţe, care se nutresc însă toate din dorinţa de a evita instituirea la nivelul Curţii Constituţionmale, a unui “stat în stat”. În plus PLD, care lucrează în grupurile sale de reflecţie la reformarea sistemului constituţional românesc, nu va putea evita subiectul.