1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Un preşedinte nepotrivit pentru o Rusie nouă

Realegerea lui Vladimir Putin ca preşedinte al Rusiei domină luni paginile principalelor ziare de limbă germană. Toate semnalează şi contestaţiile opoziţiei.

"Putin de ieri, Putin de mâine" este titlul comentariului din Die Welt. Editorialistul acestui cotidian crede că actualele alegeri reprezintă începutul sfârşitului pentru sistemul Putin. Acesta şi-ar fi epuizat creditul şi ar fi devenit anacronic, pentru că Rusia are în premieră o clasă de mijloc care vrea să fie luată în serios şi care s-a săturat de corupţie. Vladimir Putin ar avea de ales între a moderniza ţara şi a continua cu practicile actuale. Die Welt mai apreciază că nu se poate spune că alegerile prezidenţiale din Rusia au fost furate, ci doar bine pregătite: Kremlinul a avut grijă să interzică accesul candidatului liberal iar ceilalţi oponenţi ai lui Putin, precum comunistul Ziuganov sau naţionalistul Jirinovski, nu fac decât să demonstreze Vestului că nu există variantă mai bună decât Putin.

În aceeaşi notă tratează problema şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, care se îndoieşte însă serios că Vladimir Putin ar fi omul potrivit pentru sarcina de a administra noile provocări cu care se confruntă Rusia. Cine îşi face speranţe că Putin va începe să implementeze reformele democratice neglijate în ultimii 12 ani este naiv, arată FAZ.

Neue Zürcher Zeitung scrie pe larg despre acuzaţiile opoziţiei şi observatorilor privind numeroasele nereguli electorale, despre persoane transportate cu autobuzele la mai multe secţii de votare, pentru a vota de mai multe ori. Incidentele ar fi fost semnalate comisiei electorale centrale, dar nimeni nu îşi face iluzii că aceasta le va lua în serios. Cel puţin bunăstarea alegătorilor nu a avut de suferit în ziua votului: acestora le-au fost oferite prăjituri, ciocolate, deodorante şi alte cosmetice, secţiile de votare au fost împodobite cu flori şi baloane.

Süddeutsche Zeitung publică declaraţia fostului lider de la Kremlin şi laureat al premiului Nobel pentru Pace, Mihail Gorbaciov, care se îndoieşte puternic că rezultatele scrutinului prezidenţial ar reflecta cu adevărat opinia societăţii ruse. În schimb, Vladimir Putin consideră că a fost o luptă deschisă şi cinstită, care ar fi reprezentat şi un test de maturitate a poporului. Cu lacrimi în ochi, notează cotidianul din sudul Germaniei, Putin le-a mulţumit celor care l-au votat pentru că ar fi rezistat provocărilor care nu urmăreau decât dezbinarea societăţii.

Părăsirea zonei euro, o măsură raţională de depăşire a crizei?

Problemele cu care se confruntă Grecia continuă să preocupe presa germană. FAZ observă o nouă posibilă implicaţie a crizei datoriilor: situaţia din Grecia ar putea pune noi beţe în roate admiterii Serbiei în UE şi ar putea determina chiar blocarea procesului de extindere după admiterea Croaţiei. Criza de la Atena i-ar fi convins pe politicienii europeni că este momentul ca integrarea europeană să ia o pauză, caz în care, remarcă FAZ, graniţele Europei cu lumea balcanică ar arăta aproape la fel cu cele de pe vremea Imperiului Otoman.

Neue Zürcher Zeitung publică o analiză conform căreia cea mai bună şansă de ieşire din criză pentru ţări ca Grecia şi Portugalia ar fi părăsirea imediată a zonei euro, dublată de reforme structurale majore. O soluţie pe care analiştii citaţi de NZZ o recomandă eventual şi Italiei, Spaniei şi Irlandei. Principalul argument: ţări cu situaţie monetară slabă nu pot prospera într-o uniune bazată pe o monedă puternică; în acest caz, scutirea de datorii nu ar fi o soluţie sustenabilă, în lipsa unei deprecieri a monedei naţionale, ceea ce nu poate avea loc în contextul uniunii monetare.

Firma Variant Perception, o companie independentă de analiză financiară, susţine că temerile politicienilor şi economiştilor privind o catastrofă financiară în cazul renunţării unor ţări la moneda euro sunt nejustificate. Istoria ar arăta că volatilitatea macroeconomică în urma unui astfel de pas ar fi relativ redusă iar ţările care ar opta pentru părăsirea zonei euro ar reveni după scurt timp la creştere economică. În ultimii 100 de ani, odată cu prăbuşirea colonialismului, s-ar fi înregistrat numeroase situaţii de renunţare la o monedă comună, fapt nesoldat cu catastrofe.

În fine, tot despre bani, dar în cu totul alt context, este vorba şi în China. Cotidianul elveţian mai scrie despre anunţul Beijingului de majorare din nou a bugetului armatei. Creşterea este de peste 11% faţă de 2011, ceea ce arată că statul chinez va continua politica de expansiune militară din anii trecuţi şi în viitorul apropiat, care va fi marcat de sosirea de noi lideri la cârma ţării.

Revenind la Europa, Süddeutsche Zeitung atinge sensibila problemă a relaţiilor dintre Germania şi Franţa, în cazul în care alegerile prezidenţiale franceze vor fi câştigate de socialistul Francois Hollande. Cancelarul Angela Merkel îl sprijină deschis pe actualul preşedinte Nicolas Sarkozy iar Uniunea Creştin-Democrată, partidul doamnei Merkel, i-a atacat deschis de mai multe ori pe socialiştii francezi.

O situaţie care poate afecta relaţiile dintre Paris şi Berlin şi care trezeşte deja noi animozităţi în sânul coaliţiei de guvernare germane. Ministrul de externe liberal Guido Westerwelle îi recomandă cancelarului Merkel să nu dea impresia că vrea să-i boicoteze pe socialiştii francezi. Chiar dacă programul politic al lui Hollande nu este pe placul Germaniei, Berlinul trebuie să fie în relaţii bune de colaborare cu orice preşedinte francez, subliniază Westerwelle, citat de Süddeutsche Zeitung.

Autor: Ovidiu Suciu
Redactor: Robert Schwartz