1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Un pop star intelectual la 80 de ani

Un uomo universale, unul din puţinii care mai există azi, a împlinit 80 de ani. Aniversatul, Umberto Eco, este omagiat copios şi în paginile presei.

Der italienische Schriftsteller und Semiotiker Umberto Eco, aufgenommen in Prag (Archivfoto von Oktober 2000). Der Frage, warum etwas in der Kunst für schön erachtet wird, geht er in seinem neuen Buch Die Geschichte der Schönheit (2004) nach, das im Carl Hanser Verlag erscheint. Das Spektrum des großzügig illustrierten Buches reicht von den Statuen der klassischen Antike über die Malerei der Romantik bis zur postmodernen Architektur. Foto: CTK/Volfik dpa (zu dpa-Literaturdienst vom 16.08.2004)

Umberto Eco

Un uomo universale, unul din puţinii care mai există azi, a împlinit 80 de ani. Aniversatul, Umberto Eco, este omagiat copios şi în paginile presei.

Ceea ce este greu imaginabil poate fi uneori cît se poate de real. Nu există un singur Umberto Eco, există mai mulţi: un semiotician, un medievalist, un profesor de literatură, un publicist, un muzician, un colecţionar, un bibliofil  – sugerează LA REPUBBLICA onorîndu-l pe unul din cei mai fascinanţi intelectuali contemporani.

În paginile cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, Jürgen Trabant, profesor de romanistică la Freie Universitat Berlin, traducătorul din italiană în germană al unor scrieri ale maestrului, îl consideră pe proaspătul şi foarte vitalul octogenar drept întruparea pasiunii de a gîndi, comparîndu-l cu Voltaire sau cu Jean-Paul Sartre, plasîndu-l totuşi mai aproape de colegul său francez prin vioiciunea ideilor şi umorul sarcastic ce răzbate pînă şi în scrierile teoretice ale profesorului de semiotică.

Dar Umberto Eco se poate revendica şi de la alţi predecesori de care-l leagă fie empatii şi simpatii fie rivalităţi.Unul dintre aceştia este Jorge-Louis Borges al cărui alter-ego se regăseşte în figura paznicului orb al Bibliotecii monahale din romanul „Numele Trandafirului, bestseller-ul ecranizat cu mare succes.

Un prinţ al spiritului, un autor de romane de succes, un corifeu universitar, o conştiinţă morală şi politică a naţiunii – sunt calificativele, între multe altele pe care i le acordă lui Umberto Eco FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG precizînd, deloc întîmplător în vremuri în care lumea duce lipsă de modele demne de urmat, că şi Germania ar avea mare nevoie de un astfel de intelectual.

Şi de un astfel de romancier se poate adăuga, chiar dacă talentul profesorului de semiotică nu-l egalează, stilistic vorbind, pe cel al unui Italo Calvino sau James Joyce, chiar dacă unii critici îi reproşează prozatorului că ar face prea multe concesii reţetei romanului de aventuri sau genului „policier”…

Dar ceea ce este cu totul impresionant în textele de ficţiune ale scriitorului născut în nordul Italiei, în orăşelul Alessandria, în 1932, este forţa aproape intempestivă a fanteziei şi rezervorul impresionant de cunoştinţe necesare, de la Kabbală şi alchimie pînă la fizică şi astronomie, de ale căror ingrediente se slujeşte spre a crea lumi noi în fiecare din romanele sale, de la „Numele Trandafirului”, continuînd cu „Pendulul lui Foucault” pînă la foarte recentul „Cimitir din Praga” …

Publicist genial, adversar declarat al lui Berlusconi, al prostiei umane, Eco este fascinat în acelaşi timp de acest defect atît de răspîndit căruia şi Flaubert, în romanul „Bouvard şi Pécuchet” i-a ridicat un monument pe măsură.

Umberto Eco glosează temele şi evenimentele unei lumi pe care o tratează ca pe o „Operă deschisă” cum sună titlul uneia din fundamentalele sale scrieri acadmice-savante, alături de „Teoria semiotică”.

În ajunul zilei de 5 ianuarie, cînd Umberto Eco a împlinit cei 80 de ani, săptămînalul DIE ZEIT a publicat un amplu interviu oferit de maestru în impunătoarea a locuinţă din Milano, în care îşi află locul şi o bibliotecă cuprinzînd 30 de mii de volume.

Dialogul nu se derulează în germană, deşi Eco vorbeşte această limbă despre care afirmă totuşi „că nu o înţelege”, deşi propria sa soţie, cu care este căsătorit de peste 50 de ani, este o nemţoaică. În Germania, Umberto Eco a fost în repetate rînduri, anul trecut şi în compania Hertei Müller, laureata Nobelului pentru Literatură. Un premiu pe care Umberto Eco îl poate încă dobîndi.

Autorul, care între altele nutreşte o slăbiciune specială, mărturisită, faţă de clasificări, taxinomii şi liste de tot felul, slăbiciune menţionată şi în omagiul pe care i-l aduce săptămînalul german FOCUS, posedă peste 30 de titluri de doctor Honoris Causa.

Dilema care-i frămîntă pe mulţi din cunoscătorii şi admiratorii operei şi personalităţii lui Umberto Eco ar suna astfel: este autorul aniversat un scriitor sau mai degrabă un om de ştiinţă? Nedumerirea se lasă tranşată printr-o afirmaţie cît se poate de simplă şi infailibilă: Umberto Eco este un uomo universale, în adevăratul sens al cuvîntului. Avem temeiuri spre a ne teme că s-ar putea să fie şi ultimul reprezentant al acestei rarissime şi preţioase specii. Un motiv în plus să-i dorim o viaţă cît se poate de lungă.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Alina Kühnel