1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Gauck - un patriot constituțional

18 ianuarie 2017

În ultimul său mare discurs, Joachim Gauck face apel la conștiința Germaniei, a Europei și a întregii lumi. Aceasta este moștenirea unui om de stat, a cărui viață reflectă parcă schimbările numeroase din 1945 încoace.

https://p.dw.com/p/2W0JZ
Discursul de adio al președintelui Joachim Gauck
Imagine: Reuters/H. Hanschke

În câteva zile, Joachim Gauck va sărbători împlinirea vârstei de 77 de ani. Putem deci să-l numim pe președinte un domn în vârstă. Înalți reprezentanți ai statului g erman și nenumărați oaspeți internaționali au venit cu această ocazie la Palatul Bellevue din Berlin, pentru a asculta ultimul discurs al lui Gauck. Și din punct de vedere retoric se încheie o etapă. Președintele federal face deja din titlu legătura cu discursul pe care l-a ținut la începutul mandatului: ”Cum ar trebui să arate țara noastră”?

Gauck, născut la Rostock în 1940, în plin Război Mondial, face în 40 de minute radiografia țării sale, în contextul unei Europe aflată într-o schimbare dramatică, în contextul unei lumi aflată într-o schimbare dramatică. Se vede clar din discursul său, că președintele își face mai multe griji decât la începutul mandatului. Pe de o parte, Gauck spune: ”Avem, asta credeam atunci și asta cred și acum, cea mai democratică Germanie pe care am avut-o vreodată”. Pe de altă parte, spune: ”Acum, după aproape cinci ani, sunt mai conștient de faptul că această Germanie stabilă și democratică este mai amenințată de pericole”. 

Muzică modernă și cuvinte care dau de gândit

Unele dintre aceste pericole se văd sub forma titlurilor de ziar proiectate pe peretele din spate al sălii festive, titluri acompaniate de piesele lui Wolfgang Amadeus Mozart, Maurice Ravel și Erik Satie, aranjate în ritmuri de jazz: ”Europa ieșită de sub control” este unul dintre ele. Sau: ”O nouă incendiere sperie politica”. Sunt aluzii la problematica refugiaților sau la tensiunile constante din Uniunea Europeană. Mai apare ca subiect și alegerea lui Donald Trump în Statele Unite. Odată cu preluarea mandatului de către acesta - a declarat Gauck câteva minute mai târziu - ”suntem în fața unor provocări în ceea ce privește ordinea bazată pe dreptul internațional și relațiile transatlantice, mai ales NATO”. 

Oare care va fi soarta NATO?
Oare care va fi soarta NATO?Imagine: picture-alliance/NurPhoto/E. Contini

John B. Emerson, ambasadorul SUA în Germania, care, la fel ca Gauck, își va încheia în curând mandatul, se află printre invitați. Gauck se referă la întreaga lume când vorbește despre ”societățile noastre”, în care iau amploare reîntoarcerea la naționalism, respingerea străinilor și a liberului comerț. Președintele constată că se preferă ”limitarea culturală” în loc de diversitate. Iar democrația liberală se află ”în bătaia puștii”. 

"Libertatea noastră ne face puternici"

Dar acest președinte crede în puterea binelui. Își leagă și aici cuvintele de titluri de ziar proiectate pe perete: ”Libertatea noastră ne face puternici” sau ”Valori fortificate”. Gauck laudă ”energia, inițiativa, pe care cetățenii acestei țări o dezvoltă unii față de alții, pentru democrație, libertate și pentru progres”. Fiecare generație trebuie să-și adune propriile experiențe, adaugă Gauck. 

Deseori, schimbările istorice au fost însoțite de ”temeri puternice”. Gauck dă ca exemplu revoluția industrială, care a creat ”atât o uriașă bunăstare, cât și o mare suferință”. Lucru care a dus la respingerea ”capitalismului manchesterian” și mai târziu la economia socială de piață. ”De ce să nu luăm în serios astfel de evoluții istorice?” Ceea ce nu menționează Gauck însă, știu toți cei prezenți: propria lui viață reprezintă un răspuns la această întrebare. În copilărie, a trăit deportarea tatălui său în Siberia. O experiență marcantă la începuturile RDG.  

Nedreptatea trăită de timpuriu în război l-a făcut să fie mai atent la tot ceea ce îl înconjoară. În timpul revoluției pașnice din fosta RDG a devenit militant pentru drepturile omului, fiind apoi în Germania reunificată șeful Oficiului pentru Arhivele Stasi, timp de 10 ani. Iar acum, înainte de încheierea mandatului de președinte se autonumește ”patriot constituțional”. Devenirea sa, spune președintele, se datorează ”minunii democrației” în Germania de Vest după război și ulterior acelui ”da” declarat democrației de către germanii din Est. 

Una dintre întâlnirile președintelui Gauck cu cetățenii, în 2015
Una dintre întâlnirile președintelui Gauck cu cetățenii, în 2015Imagine: picture-alliance/dpa/Michael Kappeler

”Minunea democrației” formează militantul pentru drepturile omului

Mamele și tații Constituției germane nu au dorit numai o democrație ”fortificată” și ”combativă”, ci și una ”bazată pe valori”: libertate, dreptate, apărarea demnității umane. Discursul de adio al lui Gauck s-a transformat în cea de-a doua parte într-un elogiu la adresa Constituției germane. 

Elogiul lui Gauck la adresa valorilor regăsite în Constituție a fost urmat de o ultimă pledoarie pentru mai multă răspundere din partea Germaniei față de problemele globale. Un subiect care a căpătat amploare în timpul mandatului său de cinci ani. Pacea și bunăstarea din propria țară sunt ”strâns legate” de pacea și bunăstarea din alte părți, ”legate de organizații internaționale și alianțe militare”. În fața uriașelor provocări, ”noi, europenii, noi, germanii nu putem să ne sustragem de la această răspundere”, spune Gauck. 

În final: ”Oda bucuriei”

În ciuda tuturor angoaselor: ”Vom păstra, vom dezvolta și vom apăra ceea ce am realizat și ce ne este aproape de suflet”. Cu această frază s-a încheiat discursul de adio al lui Gauck la Palatul Bellevue. Ansamblul prezent la festivitate a cântat o variantă modernă a ”Odei bucuriei” a lui Ludwig van Beethoven, aranjată de Sinem Altan. O plecăciune simbolică în fața ideii unei Europe unite, al cărei imn este ”Oda bucuriei”.

Autor: Marcel Fürstenau / lp