1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Un pas corect şi important

Proaspăt înfiinţatul "Parteneriat Estic" între Uniunea Europeană şi şase state din fostul spaţiu sovietic nu este pe gustul Moscovei. Dar gusturile se mai schimbă.

default

Care este sensul acestui Parteneriat Estic? Uniunea Europeană are deja multe probleme cu propriile procese de reformă. Mulţi critici avertizează asupra unor noi runde de extindere. Dar nu aceasta este misiunea Parteneriatului Estic. Nu este vorba despre o etapă premergătoare aderării la spaţiul comunitar.

Cu surle şi trâmbiţe, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, anunţa, anul trecut, înfiinţarea Uniunii Mediteraneene formate din vecinii sudici ai Uniunii Europene. Argumentul invocat de Sarkozy era că problemele vecinilor sunt şi probleme comunitare, precum migraţia, structuri statale slabe, conflicte sau probleme de mediu. Sună plauzibil. Specific pentru Sarkozy este însă şi faptul că la întrunirea de la Praga, el a strălucit prin absenţă, întocmai ca şi şefii de stat şi de guvern din Marea Britanie, Italia şi Spania.

La Praga, Nicolas Sarkozy a strălucit prin absenţă

La Praga, Nicolas Sarkozy a strălucit prin absenţă

Argumentele lui Sarkozy în favoarea înfiinţării Uniunii Mediteraneene sunt valabile şi în cazul Parteneriatului Estic. Uniunea Europeană trebuie să fie interesată de dezvoltarea democraţiei şi a economiei în statele din imediata ei apropiere, pentru a evita astfel conflicte la graniţe. O parte din aceste ţări sunt extrem de importante atunci când este vorba despre alimentarea cu energie a spaţiului comunitar. La acest capitol, Uniunea Europeană vrea să devină ceva mai independentă de Rusia şi acţionează în interes propriu.

Problemele apar tocmai în relaţiile cu Moscova. Kremlinul consideră Parteneriatul Estic drept încercare a Uniunii Europene de a-şi lărgi sfera de influenţa până la porţile Rusiei.

Teama de Occident

Este vorba, din nou, despre teama Rusiei în faţa unei extinderi spre est a spaţiului comunitar, întocmai ca şi în cazul planificatei extinderi a NATO. Acuzaţiile privind sfera de influenţă sunt lipsite de sens dar definitorii pentru modul în care gândesc liderii de la Kremlin. Marea diferenţă dintre Moscova şi Bruxelles constă în modul de acţiune: Rusia vrea să impună prin ameninţări, Uniunea Europeană vrea să atragă prin oferte care pot fi, dar nu trebuie neapărat acceptate. Este de vină Uniunea Europeană pentru orientarea occidentală a statelor partenere? Trebuie aşteptat următorul pas. Rusia se face vinovată de schimbarea orientării Uniunii Europene, după ce a încercat să schimbe regulile jocului energetic.

Şi totuşi, în relaţiile cu Rusia se impune atenţie sporită. Rusia rămâne o putere importantă, mai ales la nivel militar şi energetic. Dar ar fi greşit să se renunţe la Parteneriatul Estic, din teama de a nu deranja Kremlinul. Scopul Uniunii Europene este acum de-a convinge Kremlinul de avantajele pe care le presupune şi pentru Rusia această iniţiativă. Kremlinul este interesat de o stabilitate economică şi politică în regiune. Parteneriatul ar aduce numai câştiguri tuturor părţilor implicate.

Autori: Christoph Hasselbach / A. K.

Redactor: Robert Schwartz