1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Un ochi rîde, altul plînge

Vestea că economiei germane îi merge de minune nu pare a-i euforiza pe locuitorii Germaniei. Copleşiţi de grijile prezentului, ei deplîng în aceste zile şi moartea admirabilei soţii a ex-cancelarului Helmut Schmidt.

default

Loki Schmidt, soţia fostului cancelar Helmut Schmidt

În noaptea de joi, a luat sfîrşit una din cele mai mari poveşti de dragoste ale vremii noastre, scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG în ediţia sa de vineri, titrînd irecuperabila pierdere suferită de ex-cancelarul Helmut Schmidt, de cei mulţi care-l respectă pe sagacele om politic şi de cei şi mai mulţi care i-au iubit pe Helmut şi Loki.

În comparaţie cu versatilele familii de tip patchwork ale mai tinerei generaţii de politicieni, cuplul Loki şi Helmut Schmidt, prieteni din copilărie, căsătoriţi de aproape 70 de ani, par veniţi dintr-o altă lume. Fericita lor convieţuire rămîne legendară şi exemplară, amintind de anticii Philemon şi Baucis, cei doi bătrîni care, întrebaţi de prea puternicul Zeus ce-şi doresc, au spus într-un glas: să moară împreună.

Este ceea ce a afirmat deunăzi, într-un memorabil film difuzat la orele tîrzii ale serii de televiziunea germană, Loki alături încă de soţul ei, Helmut Schmidt. Riposta ex-cancelarului a fost promptă: nu stă în puterea noastră. Soarta a despărţit inseparabilul cuplu. La 91 de ani, Loki a plecat pentru totdeauna de la dreapta soţului ei.

Faptul că azi toate ziarele germane consacră acestui exemplar cuplu ample spaţii editoriale nu pare a se datora atît faptului că Helmut şi Loki Schmidt întrupează cu demnitate, modestie şi inteligenţă un întreg capitol de istorie al Republicii Federale, cît rolului de model care le-a fost atribuit pe bună dreptate, într-o lume tot mai lipsită de modele.

Loki şi Helmut au avut calităţile de care azi duce cea mai gravă lipsă viaţa publică, şi anume: carismă şi putere de convingere, prin însăşi exemplara lor ţinută, menţionează RHEIN NECKAR ZEITUNG.

Loki a fost o excelentă jucătoare de şah, o iscusită cunoscătoare a sufletului omenesc, o atentă observatoare a lumii din jur, a naturii, o botanistă cu har, notează DIE WELT pe prima pagină, amintind că cea care din copilărie i-a stat alături lui Helmut Schmidt nu a avut practic o tinereţe senină, casa părintească i-a fost bombardată, provenea dintr-o familie săracă dar onestă, în care cultura şi buna creştere aveau valoare...

Înţeleaptă şi emancipată, străină de saloanele mondene ale ceremoniilor politicii, Loki a fost căsătorită şi cu politica, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, publicînd, la rîndu-i, pe prima pagină, fotografia regretatei soţii a lui Helmut Schmidt.

Pentru ex-cancelar, Loki a fost mai mult decît o soţie, a fost un partener temut în partidele de şah, un consilier lucid şi plin de umor şi, în acelaşi timp , indispensabila voce a poporului, relevă ziarul citat.

Ce contrast întristător între longeviva convieţuire armonioasă a lui Loki şi Helmut Schmidt şi între actualul cuplu politic al coaliţiei negru-galben de la Berlin, alias cancelarul creştin democrat Angela Merkel şi vicecancelarul ei, ministrul liberal de externe Guido Westerwelle.

Disensiunile interne ce macină la numai un an după instalarea sa la putere guvernul conservator liberal îl determină pe semnatarul unui comentariu, publicat în FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND, să considere că însăşi termenul de coaliţie aplicat actualului cabinet este un pur eufemism.

Şi exemplifică ideea în termenii următori: de-o parte cancelarul Angela Merkel care ia importante decizii politice fără a-şi consulta ministrul de externe şi partenerii liberali, de cealaltă parte Guido Westerwelle, ministrul de externe care cîrteşte şi vociferează împotriva deciziilor adoptate de şefa sa deunăzi.

Ziarul citat se referă la compromisul discutabil făcut de Merkel şi Sarkozy asupra respectării pactului de stabilitate, un pas care contravine uzanţelor şi liniei politice a liberalilor de la Berlin, un pas despre care partenerii ar fi tebuit să fie în prealabil informaţi.

Iar Westerwelle profită de acest faux-pas, crezînd că se poate profila, ieşind sonor în arenă. În realitate, gestul său nu este decît expresia unei vanităţi rănite.

Nu doar coaliţia de la Berlin pare fisurată de disensiuni interne, Franţa însăşi este sfîşiată de contradicţii - constată DE VOLKSKRANT: de-o parte statul care ştie ce este bine pentru cetăţenii săi, de cealaltă cetăţenii liberi care se revoltă ori de cîe ori îşi simt călcate in picioare drepturile. De-o parte o Franţă burgheză şi bine crescută, de cealaltă, o Franţă în care încolţeşte mereu sîmburele revoltei.

Revoltă şi în Italia, unde sudul ţării pare a fi ieşit de sub autoritatea statală. Aşa zisa criză a gunoaielor este comentată de cotidianul CORRIERE DELLA SERA, care ajunge la următoarea concluzie:

Atunci cînd statul nu mai există, regulile paşnicei convieţuiri se prăbuşesc una după cealaltă aidoma unui castel făcut din cărţi de joc. Autor: Rodica Binder
Redactor: Robert Schwartz