1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un monument pentru Miloşevici?

20 martie 2018

Războaie, sancţiuni, inflaţie galopantă. Mulţi sârbi asociază aceşti termeni cu mandatul preşedintelui Miloşevici. Totuşi, în Serbia s-a format o iniţiativă pentru construirea unui monument în memoria sa. 

https://p.dw.com/p/2udDY
Slobodan Miloşevici în timpul procesului de la Haga
Slobodan Miloşevici în timpul procesului de la HagaImagine: picture-alliance/dpa/dpaweb

"Sub tei" se odihneşte fostul preşedinte sârb Slobodan Miloşevici. S-a stins din viaţă în 2006 în celula sa din penitenciarul de la Haga, unde era reţinut pentru a da socoteală în faţa înaltei instanţe din oraşul cu acelaşi nume pentru crime de război şi genocid în timpul războiului din fosta Iugoslavie, în anii 90. O înmormântare pe "Aleea cetăţenilor de onoare" din impresionantul cimitir de la Belgrad nu intra în discuţie pe atunci. Astfel, rămăşiţele pământeşti ale lui Miloşevici şi-au găsit locul de veci în curtea casei sale părinteşti din localitatea Pozarevac, la 80 de kilometri depărtare de capitală. Sub un tei, în curtea din spate. Cricitii săi susţin că nici n-ar fi meritat un loc mai bun.

Ca şef al formaţiunii socialiste (SPS), succesoarea partidului comunist, Miloşevici a condus destinele restului Iugoslaviei - Serbia şi Muntenegru - timp de un deceniu. Anii 90 sunt consideraţi şi-n ziua de azi perioada războaielor, a valurilor de refugiaţi, a eliminării adversarilor politici, a sancţiunilor, inflaţiei galopante şi a sărăciei. O perioadă ce s-a încheiat abia în octombrie 2000 când, constrâns de protestele în masă, Miloşevici şi-a acceptat înfrângerea în faţa opoziţiei democrate. Oare ce trebuie să se fi petrecut, între timp, în ţară, încât s-a născut o nostalgie cu privire la anii 90, iar ideea înălţării unui monument în cinstea lui Miloşevici şi de a da unei străzi numele său se bucură de sprijinul multor personalităţi din Serbia? 

Patria crizelor permanente

Motive ar fi destule. Unii îl consideră pe Miloşevici un erou care a apărat ţara de atacurile NATO (1999). Rata şomajului este de aproape 30%, patru din cinci angajaţi câştigă mai puţin de 400 de euro lunar. După căderea fostului preşedinte, aşteptările populaţiei au fost uriaşe: democraţie, progres economic, integrare europeană. Nimic nu s-a întâmplat. Ca atare, nostalgia faţă de era Miloşevici pare a fi cucerit teren în ultimii ani.

Belgrad - o capitală care se doreşte a fi europeană
Belgrad - o capitală care se doreşte a fi europeană Imagine: picture-alliance/JOKER/M. Fejer

Astfel, nu-i de mirare faptul că, recent, a fost sărbătorită premiera unui "Slobodan Show" - un spectacol muzical cu Miloşevici ca protagonist. Iar văduva fostului autocrat, Miriana Markovici, a scos pe piaţă, acum 3 ani, o biografie intitulată "Aşa a fost". Această carte a "faptelor alternative" s-a bucurat de un succes remarcabil în Serbia. Markovici s-a refugiat în Rusia în 2003. La Belgrad o ameninţă un proces sub acuzaţia de complicitate la uciderea unui adversar politic.  

Această evoluţie este încurajată şi de către presa tabloidă sau actuala conducere. Preşedintele Vucic vorbeşte cu plăcere despre regimurile care au ruinat Serbia prin privatizări dubioase ale întreprinderilor de stat după căderea lui Miloşevici. Actualul preşedinte susţine că el ar fi singurul care a reuşit să pună ţara pe picioare.  

În aşteptarea deciziei preşedintelui

Preşedintele Aleksandar Vucic nu şi-a făcut cunoscută poziţia privind construirea sau nu a unui monument în memoria lui Slobodan Miloşevici. Totuşi, se aşteaptă ca propunerea să nu se concretizeze. Vucic se străduieşte, în prezent, să netezească drumului Serbiei către Uniunea Europeană prin normalizarea relaţiilor cu fosta provincie Kosovo.  

Dacă, totuşi, într-o bună zi, va fi înălţată o statuie în memoria lui Miloşevici, internauţii sârbi promovează o grămadă de idei, care mai de care. Monumentul ar putea fi un munte de cranii, propun ei. Sau o bancnotă de 500 de miliarde de dinari care să amintească de inflaţia galopantă din anii 90 care le-a distrus veniturile. Un utilizator de pe Twitter salută posibilul memorial în termeni mai aparte: "De o toaletă publică este întotdeauna nevoie". 

Autori: Nemanja Rujevic / CS