1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Un miliardar socialist

Crede în corectitudine. Crede în capacitatea guvernelor de a-i face pe oameni fericiţi. Dar, mai presus de orice, crede în noroc.

default

Warren Buffet

"Trăiesc sub o zodie norocoasă. Totul a început când m-am născut în această ţară. Un nou născut, de sex masculin, în anii '30". Una din cele mai faimoase publicaţii americane, revista Time, îi dedică miliardarului Warren Buffet cel mai recent număr.

Genele, norocul şi locul naşterii s-ar putea să îl fi ajutat pe Buffet să devină unul din cei mai bogaţi oameni de pe planetă. Dar, cel mai probabil, un al optulea simţ, cel al câştigării banilor, i-a aplicat miliardarului american o emblemă pe care de-abia acum încearcă să o înlăture. Cândva un capitalist de mare succes, Buffet susţine la vîrsta senectuţii tot mai multe idei cu tentă socială.

Fost capitalist, actualmente socialist

Ultimii ani l-au transformat pe Buffet într-o persoană cu viziuni neaşteptat de radicale. El susţine cu ardoare majorarea impozitelor pentru bogaţi şi implicarea financiară a guvernului în soluţionarea problemelor cu care se confruntă Statele Unite ale Americii. Cuvintele lui sunt surprinzător de critice la adresa societăţii în care a câştigat miliarde de dolari.

În America anului 2012, lipsesc bogaţii filantropi, domină cultura egoismului, în vreme ce şansele "în ţara tuturor posibilităţilor" sunt pe cale de dispariţie.

"Putem accepta orice provocare, în să nu atunci când oamenii simt că trăim într-o plutocraţie", susţine Buffet care se declară un adept al "sacrificului împărţit", între bogaţi şi săraci.

"Sacrificiul" în viziunea lui Buffet nu înseamnă doar taxe mai mari pentru bogătaşii - care nu impozitează aproape niciodată tranzacţiile financiare - ci şi o majorare semnificativă a plăţilor în urma speculaţiilor bursiere.

Nebraska secolului XXI

Nebraska secolului XXI

Mai în glumă, mai în serios, miliardarul - ale cărui investiţii au pornit dintr-o mică localitate, Omaha, căreia i-a rămas fidel şi acum, la cei 81 de ani ai săi, şi unde continuă să locuiască într-o casă cu numai câteva camere, cumpărată în 1958, la un preţ ce atunci abia dacă depăşea 30.000 de dolari - vorbeşte despre interzicerea învăţământului privat, ceea ce i-ar obliga pe cei cu dare de mână să investească în atât de vitregitul sistem educaţional public. Nici sănătatea, "acest parazit al Americii", nu ar trebui scutită de o reformă totală, în urma căreia câştigurile pe suferinţă să fie interzise prin lege.

Tocmai sistemul care i-a adus miliarde nu îl satisface deloc azi pe Buffet: "Piaţa mă recompensează pentru ceea ce fac, dar nu înseamnă că merit o viaţă mai bună decât un profesor, un medic sau un militar care luptă în Afganistan".

Un miliard de dolari lună de lună

Cine este însă, cu adevărat, acest Warren Buffet, al treilea mare magnat din lume, cu o avere estimată la circa 45 de miliarde de dolari?

Înainte de toate, ar spune mulţi din cei 99,9 la sută din americanii reprezentaţi în stradă de protestatarii din "Occupy Wall Street", Buffet este un alt fel de miliardar.

Unul care nu s-a izolat pe o insulă cu mult soare, ci care continuă să trăiască în aceiaşi comunitate micuţă din statul Nebraska, supranumit, şi "vrăjitorul sau oracolul din Omaha". Buffet conduce singur un automobil fabricat în 2006, fără îmbunătăţiri speciale, pentru că un şofer l-ar face să "rididicol" în ochii vecinilor şi prietenilor săi.

Berkshire Hathaway este corporaţia al cărei principal acţionar miliardarul "samaritean"este, deţinând 76 de alte mici sau mai mari afaceri - de la fabrici de bomboane la companii de electricitate, inclusiv pachete de acţiuni la Coca-Cola, American Express, IBM şi Procter&Gamble. Afaceri ale căror profituri cash însumează lună de lună nu mai puţin de un miliard de dolari.

Deşi are trei copii, Warren Buffet a promis că 99 la sută din întreaga sa avere va fi donată în scopuri caritabile.

Buffet este miliardarul inimos, ale cărui viziuni au fost complet schimbate după întâlnirea cu Martin Luther King Jr. Deviza după care s-a ghidat în ultima jumătate de secol, îi aparţine faimosului militant pentru drepturile omului: "legea nu poate schimba inima, dar ea îi poate exclude pe cei fără inimă."

Autor: Alina Kühnel / R.F.
Redactor: Rodica Binder