1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Un loc în Europa

Biserici cu cupole semeţe, case din lemn micuţe. Aici trăiesc găgăuzii despre care un poet scria cândva că ar fi un popor plin de mistere, mândru de istoria şi tradiţiile sale.

default

Muzeul de Istorie şi Etnografie Beşalma

Ludmila Karacoban-Marin este directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie din localitatea Beşalma. Instituţia a fost înfiinţată de tatăl ei, Dmitri Karacoban, în urmă cu patru decenii:

"Muzeul are destulă activitate. Aici se ţin ore de curs cu elevii, ne vizitează studenţi, profesori, doctoranzi. Facem totul pentru a menţine o atmosferă plină de viaţă", spune doamna Karacoban-Marin.

Găgăuzii vorbesc o limbă înrudită cu turca, dar sunt creştini ortodocşi. Se presupune că fac parte din grupul turcilor Oghuz, convertiţi de la islam la creştinism ortodox după ce s-au stabilit în Balcanii de Est (în Bulgaria).

Ulterior, un grup numeros a părăsit teritoriul bulgăresc şi s-a aşezat în Basarabia. În muzeul din Beşalma sunt expuse obiecte arheologice şi documente aparţinând acestei comunităţi:

"Într-un spaţiu extrem de restrâns trăiau şi până la 15 persoane: părinţi, bunici, perechi tinere şi copii. Familiile găgăuze aveau, prin tradiţie, mulţi urmaşi. Cu cât mai mulţi copii, cu atât mai uşoară era tranziţia perioadelor dificile", povesteşte directorul muzeului.

Găgăuzii au supravieţuit presiunilor, războaielor şi foametei. În secolul 21, micuţa comunitate trăieşte din agricultură şi creşterea animalelor - aşa cum făcea şi acum câteva sute de ani. În 1994, Parlamentul de la Chişinău a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În prezent, aceştia au propriul Parlament, un drapel şi un guvernator în persoana lui Mihail Formuzal:

"Nu căutam duşmani, ci prieteni. Nu avem dispute pe marginea limbii, nu susţinem că vrem să ne orientăm către Rusia sau către occident. Vrem să construim o Găgăuzie puternică, în interiorul unui stat moldovean democratic", spune Mihail Formuzal.

Toate vechi şi nouă toate

Kinder auf einer Straße in Gagusien

Statuia lui Lenin din centrul localităţii evocă alte vremuri. Comuniştii au fost puternici în Găgăuzia. La fel de puternici au rămas şi după destrămarea Uniunii Sovietice.

La fel ca în Republica Moldova, şi aici au avut loc alegeri parlamentare. Grupările pro-occidentale şi cele de orientare sovietică s-au blocat reciproc. A fost al treilea scrutin în decurs de numai doi ani.

Dar şi populaţia este scindată. Pe lângă limba maternă, mulţi vorbesc rusa pentru că se simt legaţi de Rusia. În mod deosebit, vârstnicii au rezerve faţă de occident.

Ludmila Karacoban-Marin crede totuşi că viitorul Găgăuziei este în Uniunea Europeană. La fel gândesc şi mulţi dintre studenţii universităţii găgăuze, dar de rămas acasă puţini vor să rămână. Majoritatea doreşte să plece în străinătate.

În Găgăuzia nu prea sunt locuri de muncă, iar cei care totuşi găsesc ceva au salarii foarte mici:

"Mi-aş dori să mă duc în Germania ca să muncesc şi, poate, să studiez acolo."

"Am de gând să câştig bine, apoi să mă întorc şi să contribui la dezvoltarea ţării", spun tinerii.

În Germania ar vrea să ajungă şi Ludmila Karacoban-Marin. Muzeul pe care îl conduce a primit o distincţie şi ar fi frumos să-şi ridice premiul, dar nu-şi poate permite preţul călătoriei.

Europa ar deschide Găgăuziei noi perspective, mai crede doamna Karacoban-Marin. Dar, dacă pentru a ajunge în occident găgăuzii întâmpină deocamdată obstacole mult prea mari, majoritatea de natură financiară, poate se vor găsi destui vest-europeni curioşi să vină şi să descopere Găgăuzia la ea acasă.

Autori: Alexandra von Nahmen, Claudia Ştefan
Redactor: Robert Schwartz