1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

FOCUS

Un iPod şi alte premii interesante

Celebra coregrafă germană Pina, mai precis Philippine, Bausch a văzut lumina zilei pe 27 iulie 1940 la Solingen, nu departe de metropola renană Düsseldorf.

default

Pina Bausch, Avignon 1995

De foarte timpuriu s-a dedicat dansului şi a avut parte de o pregătire excelentă studiind, cu ajutorul unei burse DAAD, la Julliard School of Music din New York şi devenind, ceva mai târziu, după un stagiu între altele la Metropolitan Opera, membră a companiei Folkwang Balett din Essen, aflată sub conducerea prestigiosului coregraf şi pedagog Kurt Jooss. Pina Bausch avea să-i succeadă în fruntea acestei trupe de dans.

Celebritatea şi-a cucerit-o preluând conducerea Scenei de Dans din Wuppertal, oraş aflat în vecinătatea ţinuturilor natale, schimbându-i numele în Tanztheater Wuppertal. Cu propriul ansamblu Pina Bausch a creat spectacole intrate în istoria dansului secolului 20, fie acasă, fie pe numeroase scene ale lumii. Nu puţini au fost şi regizorii de film care i-au adus un omagiu Pinei Bausch, incluzând în peliculele lor secvenţe din spectacolele ei de dans. Aşa de pildă Federico Fellini în "E la nave va" sau Pedro Almodovar în "Hambla con ella".

Sacre du printemps Tanzvorstellung von Igor Stravinski Choreografie Pina Bausch 2003

"Sacre du printemps" de Igor Stravinski în viziunea coregrafei Pina Bausch, 2003

În 2009, cu puţin timp înainte ca viaţa renumitei coregrafe să se curme pe neaşteptate, un alt mare cineast, de astă dată german, începuse lucrările la o peliculă în 3 D, un foarte poetic semn de preţuire la adresa Pinei Bausch. Sub titlul "Pina", filmul documentar a fost prezentat în premieră la ediţia din 2011 a Berlinalei.

Întrebarea noastră: Cum se numeşte regizorul care a realizat filmul documentar "Pina", a cărui premieră a avut loc la ediţia din 2011 a Berlinalei?

Aşteptăm să ne scrieţi la adresa: romanian@dw.de

Câştigătorii concursului lunii iunie, consacrat discursului istoric rostit cu 50 de ani în urmă, la Belrin, de preşeditnele SUA, John F. Kenendy, sunt: Ioana Stoica din Timişoara, Florin Stănciulescu din Bacău şi Alina Roşu din Piteşti (aceasta din urmă fiind câştigătoarea unui iPod).