Un iPod şi alte premii interesante

Dezastrul dirijabilului britanic R-101, din octombrie 1930, a determinat constructorul german Zeppelin să gândească la un dispozitiv care să elimine riscul exploziei. Aparatul care a zburat pe 4 martie deasupra lacului Constanţa (Bodensee) şi promitea să asigure transportul de mărfuri şi pasageri între cele două maluri ale Atlanticului, avea 245 de metri lungime şi diametrul de 41,2 metri, fiind propulsat cu o viteză maximă de 135 km/h de către patru motoare Daimler-Benz a câte 1200 cai putere fiecare. Structura din duraluminiu fusese construită din materie primă reciclată: germanii de la Zeppelin au cumpărat, în 1931, resturile dirijabilului britanic explodat.

Zborul de la Friedrichshafen părea să demonstreze că inginerii de la Zeppelin au dreptate. O zi după prima ridicare de la sol, dirijabilul a survolat capitala Bavariei, München. Pe fuselajul aparatului apăreau cercurile olimpice (Berlinul se pregătea pentru organizarea Jocurilor Olimpice) şi indicativul D-LZ 129.　

Au urmat, pe parcursul aceluiaşi an 1936, 17 curse intercontinentale (zece în Statele Unite şi şapte în Brazilia) în care dirijabilul a parcurs peste 300.000 de kilometri şi a transportat 160 de tone de marfă şi 2798 de pasageri - cel mai celebru fiind boxerul german Max Schmeling, revenit acasă ca un erou după ce a devenit campion mondial împotriva americanului Joe Louis, la New York. Zborul era, însă, un lux: biletul costa echivalentul a aproximativ 5000 de euro.

Pe 3 mai 1937, dirijabilul a părăsit Frankfurt cu destinaţia Lakehurst, în statul american New Jersey. Era prima din cele 18 curse programate pentru acel an. În ciuda deselor furtuni pe care le-a traversat, zborul a decurs în general bine. În timpul aterizării, aeronava a fost brusc cuprinsă de flăcări - din cauze controversate, încă - şi s-a prăbuşit în numai 37 de secunde.

Odată cu dezastrul de la Lakehurst, relatat în direct de jurnalistul radio Herb Morrison, de la postul WLS din Chicago, se încheie şi povestea zborurilor cu dirijabilul. De fapt, la acea dată, Statele Unite construiseră deja un Boeing capabil de zboruri transatlantice. Amânarea primei curse intercontinentale a fost o decizie politică: Marea Britanie avea să permită aterizarea doar după ce a dispus, la rândul ei, un aparat de zbor de acelaşi calibru.　

Aşteptăm de la dumneavoastră să ne scrieţi, până pe 31 martie, la adresa de e-mail romanian@dw-world.de, cine este politicianul german care a dat numele dirijabilului D-LZ 129.

Puteţi câştiga unul dintre premiile oferite de Deutsche Welle, între care un iPod.

Câştigătorii concursului lunii februarie sunt: Artemiza Marcu din Suceava, Mona Luiza Marin din Pantelimon/Ilfov şi Daniel Sibişan din Braşov (câştigătorul unui iPod). Felicitări! Răspunsul corect era Levi Strauss.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz