1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un inepuizabil subiect de dezbateri : extinderea Uniunii Europene...

Rodica Binder10 aprilie 2006

Extinderea Uniunii Europene – pornind de la preconizata aderare a României şi Bulgariei în 2007 precum şi eventualitatea unei amînări a datei primirii în cazul neîndeplinirii întru totul a criteriilor - continuă să reţină atenţia presei scrise în Germania şi la acest început de săptămînă.

https://p.dw.com/p/B11a

Pe prima pagină, DIE WELT se referă în titlul unui articol la presiunile Uniunii Europene asupra României şi Bulgariei, şi în subtitlu la reformele „mai rapide” pe care le solicită Olli Rehn. Comisarul pentru extindere oferă pe pagina 4 a aceluiaşi cotidian şi un interviu.

Articolul semnalează că în Bundestag, mai ales deputaţii creştin - sociali au reticenţe faţă de o primire „prematură” a celor două ţări. Markus Ferber, europarlamentar unional, atrage atenţia asupra distanţei ce există încă în cele două ţări faţă de standardele europene în domeniul combaterii corupţiei. El solicită amînarea pentru luna octombrie a deciziei în Parlamentul European. Deşi România a făcut progrese în combaterea corupţiei, totuşi cercetările judiciare, acuzaţiile în justiţie şi condamnările lipsesc este de părere Olli Rehn. Şi mai critică este situaţia Bulgariei. Rehn consideră că şi statele din vestul Balcanilor ar putea deveni membre ; dacă îşi vor face „temele de casă” Uniunea Europeană va trebui să se ţină de cuvînt.

Interviul publicat pe pagina a 4-a a ziarului DIE WELT relevă din titlu, citînd opinia lui Olli Rehn, că perspectiva aderării la Uniunea Europeană constituie „un motor al reformelor”. Dialogul transgresează cazul strict al României şi Bulgariei dar porneşte de la acesta. Întrebat care va fi decizia Comisiei Uniunii Europene în privinţa datei aderării 2007 sau 2008, Olli Rehn afirmă că ea va fi comunicată pe 16 mai. În pofida progreselor făcute în domeniul combaterii corupţiei, Rehn se referă la absenţa unor rezultate „palpabile” dar şi la unele carenţe persistente în integrarea minorităţilor precum şi la ameliorările necesare în edificarea unui sistem de justiţie apt de funcţionare. Demne de reţinut sunt alte cîteva idei enunţate în acest interviu, de pildă că frontierele Uniunii Europene sunt mai degrabă delimitate de sisteme de valori decît de criterii geografice şi că Uniunea Europeană este interesată de instituirea stabilităţii şi democraţiei în proximitatea ei – element care fundamentează şi pledoaria lui Olli Rehn pentru aderarea unor state din vestul Balcanilor la Uniunea Europeană.

Prestigiosul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG publică azi, 10 aprilie, un articol care focalizează noile forme de cooperare la frontierele de sud- est ale Uniunii, pornind de la reuniunea CEFTA care a avut loc la Bucureşti. Dezbaterile au ocolit însă unele chestiuni stringente cum ar fi frontierele republicii Moldova , situaţia din Transnistria , faptul că Bucureştiul va fi nevoit cel tîrziu odată cu primirea României în Uniunea Europeană să introducă obligativitatea vizei pentru cetăţenii republicii Moldova, oricît de dureroasă va fi această măsură din perspectiva istoriei comune a celor două ţări. Este de asemenea menţionat faptul că rămîne necunoscută cifra cetăţenilor republicii Moldova care beneficiază de un paşaport românesc – cîtă vreme Bucureştiul ezită să dea un răspuns exact la această întrebare.

Revista DER SPIEGEL publică la acest început de săptămînă sub titlul „ In capcană” un alt articol consacrat din nou primirii României şi Bulgariei în Uniunea Europeană. Din subtitlu reiese că această „creştere” a numărului de membri ai Uniunii are un dezavantaj : cele două state suferă de pe urma mafiei şi a corupţiei. Articolul trece în revistă opiniile critice dar şi pe cele favorabile ale unor europarlamentari. Britanicul Geoffrey van Orden de pildă , un conservator care vizează impunerea intereselor ţării sale în Parlament, este un adept al primirii României şi Bulgariei. El consideră că progresele celor două state pe calea aderării pot fi diferit interpetate: „pentru unii paharul este pe jumătate plin, pentru alţii, pe jumătate gol” . Daniel Cohn-Bendit, liderul europarlamentarilor ecologişti, ripostează : conţinutul paharului „este otrăvit”.Impresia o împărtăşesc şi alţi europarlamentari care însă, neîncumetîndu-se să se opună făţiş, dau doar din cap .Nu lipsesc din cuprinsul articolului nici referirile la opiniile social-democratului Klaus Hänsch care oftînd, consideră totul „o nebunie”, asistat de constatarea creştin-socialului Markus Ferber :”Europa a căzut în capcană”. Olli Rehn întrevede totuşi în cazul României, progrese în lupta împotriva mafiei şi corupţiei.

Articolul mai menţionează că în pofida tuturor reticenţelor, avertismentele sunt tardive. Pentru a preîntîmpina „răul cel mai mare” Elmar Brok, lider - creştin democrat , preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului European, militează în favoarea unei alianţe care să activeze după momentul aderării. Dacă intervenţioniştii de felul lui Brok vor afla o majoritate ?- se întreabă autorul articolului pentru a conchide: „ Tendinţa este alta” , drama se va sfîrşi repede şi discret - prin aderarea celor două ţări.

Dar povestea este încă departe de a fi încheiată... Ediţia elctronică a cotidianului MERKUR publică un articol intitulat „Marea Coaliţie ar putea încă stopa aderarea”. Este semnalată , pornind de la interviul acordat cotidianului bavarez de eurodeputatul creştin - social Alaxander Radwan, sporirea reticenţelor mai ales în tabăra partidelor unionale , faţă de primirea celor două ţări în Uniunea Europeană . Totuşi trebuie aşteptat verdictul pe care Olli Rehn îl va da la 16 mai, dar există temerea , exprimată de Alexander Radwan , că progresele nu vor fi suficiente, ceea ce ar însemna amînarea aderării , prezentarea unui nou raport în 2007, creîndu-se astfel premiza unei noi decizii...

Intre timp o altă decizie , neluată încă, doar prefigurată , dă serioasă bătaie de cap comentatorilor politici : cea a unui atac al Statelor Unite împotriva Iranului. SALZBURGER NACHRICHTEN , după ce incriminează politica guvernului de la Teheran , consideră că un atac nuclear american împotriva Iranului ar declanşa un incendiu în întreaga lume. SÄCHSISCHE ZEITUNG estimează că nu există motive de îndoială privind existenţa unor planuri americane vizînd atacarea Iranului ceea ce nu înseamnă că decizia ar fi fost luată:opţiunea militară va fi doar ultimul mijloc pentru a aduce Iranul pe calea cea bună după ce toate celelalte instrumente politice şi diplomatice vor fi fost epuizate. TIMES consideră însă că ameninţările împotriva Iranului sunt contraproductive politic...