1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Un guvern pentru zona euro?

Dincolo de ajutorul convenit pentru salvarea Greciei, criza de la Atena a adus în discuţie nevoia unei coordonări economice la nivelul spaţiului monetar european. Este sau nu nevoie de un super-guvern comunitar?

default

Consiliul European din martie 2010 l-a însărcinat pe preşedintele Uniunii Europene, Herman van Rompuy, cu misiunea organizării unui grup de reflecţie asupra modalităţilor de constituire a unui guvern economic permanent. Un super-executiv având sarcina de a institui o disciplină bugetară mai riguroasă şi a clădi mecanisme de prevenire şi evitare a situaţiilor de criză. Grupul de lucru va trebui să ofere liderilor din zona euro un pachet de răspunsuri până la finele acestui an.

Rompuy a prezentat în plenul Parlamentului de la Strasbourg un raport final al Consiliului European, explicându-le legislatorilor comunitari că "în dosul problemelor bugetare stau chestiuni de natură economică" şi că, în acest context, se impun instrumente de supraveghere şi control mai eficiente. "Va fi nevoie să ne ascuţim dinţii", a explicat, la rândul său, Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Monetare, înaintea întrevederii informale de la Madrid a miniştrilor de Finanţe. Rehn a vorbit despre măsuri ce ar urma să ducă la disciplinarea partenerilor cu păcate şi nu s-a sfiit să propună, între altele, suspendarea finanţărilor comunitare pentru acele ţări care încalcă regulile de funcţionare a monedei unice. Reguli pe care însăşi motoarele Uniunii şi ale zonei euro, Germania şi Franţa, le-au încălcat în trecut.

Printre avocaţii unui guvern economic european se numără cancelarul federal Angela Merkel şi preşedintele francez Nicholas Sarkozy. Modul lui de funcţionare este, însă, privit în maniere diferite la nivelul actorilor europeni. Strategiile economice ale celor 16 membri ai zonei euro diferă substanţial, ceea ce face dificilă o coordonare a politicilor economice şi financiare - cu implicaţii în spaţiul social. Nu în ultimul rând, trebuie ţinut cont şi de limitele pe care le impune Tratatul de la Lisabona unei astfel de schimbări, în fapt, majore a relaţiilor intra-comunitare.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Petre M. Iancu