1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Un "Firewall" eficient

În rândurile miniştrilor europeni ai finanţelor se simte o uşoară relaxare. Deocamdată, Grecia pare să fi trecut hopul.

Printre condiţiile privind punerea în practică a celui de-al doilea plan de salvare se numără şi participarea sectorului privat la programul de schimb de obligaţiuni al Atenei. Rata de participare a acestuia a întrecut orice aşteptări. Până în 2020, datoria publică a Greciei va fi redusă la 117% din PIB; un nivel mult mai bun faţă de cel fixat iniţial de Eurogrup (120,5%).

Ministrul elen de finanţe, Evanghelos Venizelos, a anunţat că rata de participare a sectorului privat la programul de schimb de obligaţiuni este de 96%. "Sunt foarte optimist şi cred în participarea consecventă a sectorului privat şi, fireşte, în revigorarea economică a Greciei", a afirmat Venizelos.

Spania a ratat obiectivele

Dar până la redobândirea stabilităţii economice, Grecia mai are de bătut un drum lung, iar la orizont începe să se contureze o nouă problemă: Spania. Deficitul bugetar al acestei ţări a fost, în 2011, de 8,5% din PIB. Pentru 2012, CE a impus iniţial un maximum de 4,4 procente, corectat acum la 5,3%.

Deşi - conform premierului Mariano Rajoy - derapajul Spaniei este "grav", comisarul european pentru economie şi politică monetară Olli Rehn a anunţat că Spania ar putea obţine o oarecare flexibilitate anul acesta dacă va fi convingătoare.

Ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schäuble, a refuzat să compare situaţia Spaniei cu cea a Greciei, apreciind că "Spania nu va deveni, în niciun caz, o nouă Grecie". Omologul său austriac, doamna Maria Fekter, susţine respectarea strictă şi fără excepţie a Pactului Fiscal şi propune sancţiuni imediate în cazul statelor care nu se ţin de reguli.

În acest caz, la reuniunea Eurogrup, executivul de la Madrid a trebuit să-şi ia angajamentul că în 2013 deficitul bugetar va fi redus sub limita maximă din legislaţia europeană de 3% din PIB.

Germania împotriva extinderii "Firewall"

În continuare nu se ştie care va fi, în viitor, consistenţa Fondului european de salvare (EFSF) şi a Mecanismului european de stabilitate (ESM). La Bruxelles, mulţi numesc aceste fonduri "Firewall", scutul care împiedică incendiul fiscal elen să pârjolească şi alte state cu greutăţi, ca Spania de exemplu. ESM va intra în vigoare în vara acestui an şi va înlocui EFSF.

Ministrul irlandez de finanţe, Michael Noonan, a cărui ţară este inclusă în programul de asistenţă, şi-ar dori mai mult. În acest sens, Noonan a lansat două propuneri: EFSF ar putea fi extins sau EFSF şi ESM ar putea funcţiona în paralel.

Propuneri susţinute de mai multe ţări, de instituţiile europene şi de FMI. În fruntea celor care se opun se află Germania - cel mai mare contributor la nivel comunitar. În schimb, ministrul federal Schäuble pledează pentru introducerea unui impozit pe tranzacţiile financiare, la nivelul întregii comunităţi. "Dacă lucrul acesta nu va fi posibil, vom începe să ne gândim la alternative", a spus Schäuble.

Probabil că, în curând, Germania va trebui să vină totuşi cu alte propuneri, căci adversari ai impozitului pe tranzacţii financiare nu sunt numai ţările membre din afara Zonei euro, Suedia şi Marea Britanie, ci şi din interiorul acesteia (Irlanda şi Luxemburg).

Cine va conduce Eurogrup?

Dilema în jurul succesorului lui Jean-Claude Juncker persistă. În iunie mandatul acestuia expiră, iar preşedintele Eurogrup a anunţat că se retrage. Ministrul Schäuble este de părere că viitorul şef al Eurogrup ar trebui să provină dintr-o ţară cu indice de bonitate AAA; adică, în afară de Luxemburg, din Germania, Finlanda sau Olanda.

Luni, ministrul olandez de finanţe, Kees de Jager, a respins ideea. Pentru a nu da şi mai mult impresia de superputere europeană, germanii ar trebui să se abţină. În discuţie mai rămâne premierul finlandez Jyrki Katainen (fost ministru al finanţelor). Problema ar fi că actualul comisar pentru politică monetară este tot un finlandez, Olli Rehn.

În ultimă instanţă, lui Jean-Claude Juncker i s-ar putea cere să mai onoreze un mandat. Dar, în timpul conferinţei de presă, preşedintele Eurogrup s-a plâns - mai în glumă, mai în serios - de pietre la rinichi; semn că, probabil, greutatea funcţiei a început să-l apese prea tare.

Autori: Christoph Hasselbach (Bruxelles), Claudia Ştefan
Redactor: Robert Schwartz