Un deceniu de reforme sociale
16 august 2012
Cea mai de succes reformă de pe piaţa germană a muncii, în opinia unora, sursă de neîncredere, control şi hărţuire pentru cei vizaţi, în opinia altora. În urmă cu un deceniu, pe 16 august 2002, comisia condusă de Peter Hartz, prezenta, la solicitarea cancelarului social-democrat Gerhard Schröder (SPD), pachetul de măsuri la care şeful Executivului se referea în următorii termeni: "vreau să subliniez că voi face toate eforturile, ca începând de astăzi, să folosim toate instrumentele de care dispunem."
În momentul prezentării raportului comisiei, în 2002, peste 4 milioane de cetăţeni se aflau în căutarea unui loc de muncă. Astăzi statisticile indică 2,8 milioane de şomeri. Peter Hartz se pretindea a fi realist, în urmă cu 10 ani: "Nu vom reuşi o minune prin apariţia a sute de mii de locuri de muncă. Pentru aşa ceva este mai potrivită
Statul social restructurat din temelii
Planurile au fost numite Hartz I până la IV şi au stat la baza programului guvernamental Agenda 2010 al coaliţiei social-ecologiste de atunci. Scopul: restructurarea temeinică a statului social, pentru a face faţă crizelor şi provocărilor viitorului. Reformele Hartz din primele faze au introdus aşa numitele "Ich AG" - iniţiative personale. Şomerii erau susţinuţi financiar de stat pentru a-şi deschide o mică afacere. Au apărut atunci joburile de 400 de euro, centrul de plasare a forţei de muncă şi obligaţia persoanelor de a anunţa autorităţile imediat ce îşi pierd locul de muncă. Reformată a fost şi Agenţia pentru Forţă de Muncă, transformată într-un prestator de servicii mai modern.
Unele reforme, constată acum Holger Schäfer de la Institutul pentru Economie Germană din Köln (IW), s-au dovedit după câţiva ani ca fiind nefuncţionale. Este cazul Agenţiei de Service pentru Personal, din cadrul centrelor de mediere a forţei de muncă. Agenţia urma să angajeze şomeri şi să-i "împrumute" pe termen limitat firmalor care semnalizau că ar avea nevoie. "Nici "Ich-AG"-urile, adică iniţiativele private, nu s-au dovedit a fi viabile.", dezvăluie expertul, care precizează totuşi că a crescut motivaţia persoanelor pentru a-şi căuta o ocupaţie.
Şomajul a scăzut semnificativ
Prin reducerea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj, au fost impulsionaţi cei care îşi căută un loc de muncă, spune Holger Schäfer. El este de acord cu contopirea ajutorului de şomaş cu cel social. Această aşa numită Reformă Hartz IV a dus la scăderea semnificativă a şomajului în Germania, mai adaugă analistul economic. Există însă încă mulţi şomeri pe termn lung, care nu dispun de calificările necesare pe piaţa de muncă din Germania.
Conceptul pe care se bazează pachetul de reforme iniţiate de Hartz este: promovează şi solicită. O caracteristică ce ar trebui să se regăsească şi mai intens în centrele de plasare a forţei de muncă. " Nici unul din şomerii pe termen lung nu ar trebui lăsat în pace de angajaţii centrelor. Ar trebui mai serios activaţi. Cred că şi în situaţii mai complicate i-am putea reda pieţii muncii pe şomerii reticenţi. "
Proteste de masă stârnite de Hartz IV
O dată cu reformele comisiei conduse de Peter Hartz s-au creat multe instrumente noi pe piaţa muncii. Dar reducerea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj de la aproape trei ani la un singur an, i-a scos în stradă pe cei afectaţi, dar şi pe sindicalişti şi reprezentanţi ai societăţii civile. Hartz IV a fost numit "avocat al diavolului" sau întruchipare a "cruzimii sociale". Tribunalele se confruntă în continuare cu multe plângeri pe această temă.
În realitate, reformele din Hartz IV presupun şi multe sacrificii. Statul social nu mai trebuie să asigure un nivel de viaţă, ci doar necesarul pentru supravieţuire. Sprijinul financiar nu se mai calculează în funcţie de salariul net, ci de necesarul strict al persoanei în cauză.
Numeroşi economişti sunt de părere că reformele iniţiate acum un deceniu stau la baza pieţii muncii de astăzi din Germania. Mulţumită acestor măsuri, Germania este încă în stare de funcţionare, comparativ cu restul economiilor europene. Desigur, şi sidicatele au contribuit la actuala situaţie, pentru că ani la rând au renunţat la creşterile salariale. În egală măsură, însă, persoanele care ajung să depindă de ajutorul financiar prevăzut de Hartz IV nu fac în nici un caz parte dintre "aleşii sorţii".