1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Un creştin în Afganistan

Guvernul German a intervenit în favoarea unui cetăţean judecat în Afganistan pentru convertirea lui la creştinism. Procuratura afgană a cerut pedeapsa capitală.

Pasibil de pedeapsa supremă pentru că nu vrea să renunţe la credinţa creştină: cetăţeanul afgan Abdul Rahman

Pasibil de pedeapsa supremă pentru că nu vrea să renunţe la credinţa creştină: cetăţeanul afgan Abdul Rahman

Moarte ca pedeapsă pentru botez? Omul, musulman prin naştere, s-a repatriat anul trecut din Germania, după ce se convertise la creştinism în anii 90, în Pakistan, pe cînd lucra pentru a organizaţie umanitară creştină, angajată în ajutorarea refugiaţilor afgani. Afganistanul, stat islamic, l-a pus recent sub acuzare pentru renunţarea la Islam, deşi constituţia adoptată după alungarea talibanilor de la putere, stipulează dreptul minorităţilor de a-şi practica liber religia. Dar tradiţionala legislaţie ortodoxă islamică, numită „şaria” pedepseşte în genere cu maximă asprime apostazia, în speţă renegarea credinţei musulmane, încurajînd în schimb convertirea creştinilor şi evreilor la islam. Unele societăţi islamice plasează şaria de-asupra oricărei legi penale sau civile.

O serie de experţi, printre care şi preşedintele consiliului islamic german, Ali Kizilkaia, au criticat decizia magistraţilor afgani. Aceasta contravine, potrivit lor, spiritului Coranului, care ar exclude coerciţia în religie.

Fireşte, solicitarea pedepsei cu moartea în dosarul unui afgan trecut la creştinism n-a întîrziat să provoace indignarea autorităţilor germane şi americane. În ce-l priveşte, inculpatul a refuzat categoric să-şi salveze viaţa printr-o eventuală revocare a deciziei sale de a se converti, şi revenirea la islam, aşa cum i-a pretins judecătorul afgan.

Deşi izbăvită în mare măsură de islamismul de epocă de piatră al talibanilor, ţara de la poalele Hindukuşului mai are o cale foarte lungă pînă la edificarea unei democraţii autentice. Statul afgan continuă să fie, prin constituţie, o republică islamică, deşi, spre deosebire de Iran e condusă de un regim moderat.

Pentru a scăpa de sentinţa capitală, Abdul Rahman, care fusese pîrît după o ceartă de familie de propriile sale rude are acum mare nevoie de ajutor occidental. Pe care a şi început de altfel să-l primească, atît din partea Germaniei, cît şi a Statelor Unite. Un ministru al guvernului de la Kabul a respins însă presiunile apusene şi avertismentele germane, calificînd ameninţarea indirectă cu retragerea din Afganistan a trupelor Republicii Federale drept un demers frizînd şantajul.

Realitatea este că dosarul Rahman, primul caz de acest fel de la alungarea de la putere a talibanilor, acum mai bine de 4 ani, e un test major în special pentru preşedintele Hamid Karzai. Inculparea lui oglindeşte conflictul latent dintre forţele conservatoare şi cele liberale, dintre caracterul retrograd al sistemului judiciar afgan şi autoritatea moderată pe care o exercită şeful statului. In ultimii ani au ajuns pe masa preşedintelui 25 de sentinţe capitale. Karzai, un lider liberal, masiv susţinut de occidentali, n-a autorizat decît executarea uneia din ele. Dar invocarea şariei, în pofida prevederii constituţionale, care garantează exercitarea liberă a oricărei religii, îl plasează pe şeful statului afgan între ciocan şi nicovală. Fiindcă aceiaşi constituţie stipulează că islamul se află de-asupra legii fundamentale, nici o lege nefiind îndrituită să contravină prescripţiilor credinţei şi religiei musulmane. De acest pasaj s-ar putea prevala extremiştii spre a revendica aplicarea pedepsei cu moartea. Şi nu e exclus să fie susţinuţi de numeroşi reprezentanţi conservatori din adunarea populară, Loia Djirga, care a impus de altfel actuala orientare constituţională a ţării.

Devine astfel clar, odată în plus, că democraţia nu se reduce la organizarea de alegeri libere. Ca şi în cazul grupării teroriste Hamas, care a cîştigat alegerile palestiniene militînd pentru distrugerea Israelului, nu e nici normal, nici recomandabil ca Europa, ca democraţiile şi statele de drept occidentale să susţină forţe ori regimuri ce violează reguli elementare de convieţuire paşnică. E ca atare salutar faptul că oamenii politici germani au reacţionat rapid şi dur la încălcarea drepturilor omului de care ar trebui să beneficieze şi Abdul Rahman. La fel de bine ar fi dacă UE îşi va păstra intactă fermitatea şi în abordarea altor regimuri şi grupări islamice tiranice, pe care nu puţine guverne occidentale stăruie încă să le cocoloşească deşi sunt net mai rele decît conducerea incipient democratică din Afganistan.

  • Data 22.03.2006
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1P4
  • Data 22.03.2006
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1P4