1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Un Consiliu pe teme de securitate europeană

Preşedintele Traian Băsescu a plecat la Bruxelles la reuniunea Consiliului European.

Consiliul European care se desfăşoară la Bruxelles între 18 şi 19 decembrie este dedicat în primul rând politicii comune de apărare. În Raportul pregătitor din luna octombrie a acestui an, Catherine Ashton făcea câteva constatări menite să-i mobilizeze pe membrii UE: „contextul internaţional este marcat de volatilităţi regionale şi globale, de noi provocări de securitate pe cale să apară, de reorientarea Statelor Unite către zona Asia-Pacific şi de impactul crizei financiare”. În concluzie, Raportul afirma că, deşi relaţia transatlantică rămâne esenţială, „Europa trebuie să asume responsabilităţi mai mari cât priveşte securitatea proprie şi a vecinătăţilor sale”.

În acelaşi timp însă Catherine Ashton atrăgea atenţia asupra slăbiciunilor care derivă dintr-o industrie de apărare care nu are nicio coordonare europeană şi ale cărei interese pot fi uneori divergente. În plus, criza din ultimii anii riscă să ameninţe companii şi implicit locuri de muncă.

În consecinţă, Consiliul are ca misiune să dezbate posibilitatea creării unui mecanism de cooperare în plan militar atât în ce priveşte punerea împreună a forţelor cât şi stimularea industriei de apărare în scopuri strategice comune. Obstacole previzibile sunt desigur tradiţiile politico-militare diferite, disproporţia dintre capabilităţile militare de care dispun statele europene ca şi importanţa diferită care este acordată NATO.

De exemplu Marea Britanie nu e dispusă să accepte instalarea oriunde a cartierului general. E o chestiune simbolică pe care britanicii o tratează cu multă gravitate.

România, de exemplu, face parte dintre ţările care acordă NATO o importanţă decisivă, fiind totodată dispusă să facă eforturi mari pentru una dintre puţinele probleme europene pe care le înţelege pe deplin, dar care nu are suficiente mijloace proprii. La fel ca Polonia, România are în schimb o imagine foarte cuprinzătoare asupra vecinătăţii estice şi are posibilitatea de a furniza o viziune realistă asupra evoluţiilor din Ucraina unde situaţia este mai complicată decât pare la prima vedere.

De fapt una din problemele majore o reprezintă priorităţile de securitate: Unele state acordă cea mai mare importanţă aşa numitului flanc sudic, după cum altele consideră că prioritatea o reprezintă situaţia din fostele republici sovietice de la frontiera răsăriteană a Uniunii.

Există, prin urmare, destule dificultăţi care se opun unor progrese rapide şi spectaculoase. Dar, aşa cum au subliniat deja mai mulţi comentatori, evenimentul constă chiar în faptul că şefii de stat şi de guvern se reunesc în sfârşit pentru a discuta aceste mari probleme de interes comun.