Un centru pentru urgentarea expulzărilor

În faţa clădirii cenuşii din cartierul berlinez Wilmersdorf un portar stă de vorbă cu un tânăr însoţit de o doamnă mai în vârstă, de religie musulmană după vestimentaţie. Cei doi i-au înmânat plini de speranţă câteva acte. În cele din urmă portarul scutură din cap a negaţie, iar cei doi se retrag. Uşa clădirii se închide. 

Puţin mai târziu, în interioriul clădirii, ministrul federal de Interne, Thomas de Maizière, inaugura "Centrul pentru sprijinirea repatrierilor" (ZUR). Altfel spus, un centru care îi va trimite înapoi acasă pe solicitanţii de azil fără respinşi. Conform dorinţei guvernului de la Berlin, afganii, marocanii sau tunisienii cărora le-a fost refuzată şederea în Germania ar trebui repatriaţi cât mai curând.   

Măsura vine ca urmare a unei decizii controversate a cabinetului Merkel, adoptată în luna februarie în cadrul unui pachet de hotărâri destinate urgentării procesului de expulzare. Prevăzută este şi detenţia migranţilor consideraţi periculoşi - cu potenţial de comitere a unor atacuri sau alte infracţiuni - sau cercetarea telefoanelor mobile în cazul refugiaţilor cu identitate neclară. O altă noutate a fost înfiinţarea ZUR, asupra căreia autorităţile federale şi de land responsabile cu expulzarea au căzut de acord la începutul lunii februarie. Coordonarea expulzărilor

Prin toate aceste mijloace Germania îşi sporeşte eforturile de repatriere a solicitanţilor de azil respinşi, a subliniat ministrul Thomas de Maizière în sala de conferinţe a clădirii în care vor colabora 40-50 de reprezentanţi ai landurilor germane sub conducerea Ministerului Federal de Interne. Acestora li se adaugă personal din cadrul Oficiului federal pentru migraţie şi refugiaţi şi Poliţia federală. Deocamdată birourile sunt goale, însă vor deveni perfect funcţionale în luna mai - a declarat ministrul german.

Funcţionarii nu vor primi sarcini noi. Proiectul vizează, mai degrabă, coordonarea şi îmbunătăţirea cooperării între autorităţi şi organizaţiile implicate în procesul de repatriere a migranţilor fără şanse la azil. De asemenea, angajaţii noului centru vor colecta date privind gradul de cooperare între ţările de origine ale migranţilor respinşi şi Germania, cum ar fi înlocuirea documentelor de identitate. Mulţi refugiaţi îşi pierd sau îşi distrug actele pe drum spre Europa, iar anumite ţări refuză sau întârzie nepermis de mult eliberarea documentelor necesare.

Migranţii consideraţi periculoşi - prioritate la îmbarcare?

Centrul se va ocupa în special de migranţii care au comis infracţiuni sau de cei consideraţi a fi periculoşi - a afirmat ministrul federal de Interne. Şi tot din noul pachet de măsuri ar mai fi de menţionat şi schimburile privind modalitatea prin care solicitanţii de azil pot fi convinşi să se întoarcă acasă benevol. La finele anului 2016, în Germania erau înregistraţi peste o jumătate de milion de migranţi fără drept de azil - se arată într-un răspuns al guvernului federal oferit la cererea aripii parlamentare de stânga. Peste 25.000 dintre aceştia au fost trimişi forţat acasă anul trecut. Aproximativ 55.000 au părăsit Germania de bună voie. Numărul acestora din urmă se doreşte a fi majorat cât mai repede cu putinţă. În acest scop guvernul a suplimentat fondul pe anul 2017 cu 40 de milioane de euro. Migranţii care se repatriază din proprie iniţiativă sau îşi retrag cererile de azil vor primi un ajutor bănesc în ţara de origine.

"Centrul pentru sprijinirea repatrierilor" (ZUR) nu va adopta decizii politice întrucât practicile privind expulzarea diferă mult de la un land la altul. De exemplu, landul Schleswig-Holstein refuză să-i trimită pe oameni în Afganistan. Critici se fac auzite din partea Stângii (Die Linke), care susţine că ZUR este "un pas către un aparat centralizat al expulzărilor".

Pentru lumea din afară, după ce ministrul Thomas de Maizière şi jurnaliştii s-au retras, uşa în faţa căreia un tânăr şi o femeie musulmană stăteau plini de speranţă rămâne închisă.

Autor: Naomi Conrad / Claudia Ştefan