1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Un autor „dificil”, laureatul Premiului Georg Büchner 2008

Pentru opera sa singulară de o „stringenţă obsesivă”, scriitorul austriac, Josef Winkler, este răsplătit cu cea mai prestigioasă distincţie literară germană: premiul Georg Büchner, înmînat laureatului la 1 noiembrie.

default

Georg Büchner scriitorul ce a dat numele celui mai prestigios premiu literar german

Doar cei care uită că libertatea de creaţie ignoră din start convenţiile, tabuurile şi prejudecăţile, s-ar putea mira sau ar fi consternaţi de decizia juriului Academiei de Limbă şi Poezie de la Darmstadt.

Georg Büchner a fost un fanatic al libertăţii într-un secol care făcea cu totul riscantă o astfel de pasiune pe care cel mai prestigios premiul literar german o onorează din 1951 încoace, an de an.

Printre deţinători se numără Friedrich Dürenmatt, Erich Kästner, Heinrich Böll, Günter Grass, la fel ca şi regretatul Oskar Pastior, poetul german originar din România.

Nu popularitatea unui autor şi nici caracterul accesibil al scrierilor sale determină decizia juriului ci natura ieşită din comun a unei creaţii care astfel contribuie esenţial la configurarea vieţii culturale germane contemporane.

De la această premisă explicită pornesc membrii Academiei atunci cînd se decid în favoarea unui autor, independent de reacţiile previzibile sau imprevizibile pe care le va stîrni opţiunea lor şi care nu s-au lăsat aşteptate nici de astă dată.

„Un excentric, un pîngăritor de cuib,obsedat de ideea morţii” titrează DIE WELT articolul consacrat laureatului, „Privirea lungă „ - este titlul sub care DIE ZEIT glosează evenimentul, reamintindu-le cititorilor că dacă anul trecut Martin Mosebach, un reacţionar blînd primea Premiul Büchner, de astă dată distincţia îi revine unui autor situat la antipodul predecesorului său.Un autor baroc, obsedat de moarte şi bizar crede ziarul FREITAG, un autor în ale cărui scrieri splendoarea şi descompunerea îşi dau mîna, moartea devenind astfel „Un meşter din Kärnten“ notează DER TAGESSPIEGEL, mizînd pe analogii livreşti.

Cu premiul Georg Büchner, Josef Winkler îşi face intrarea oficială în galeria unor celebrităţi incomode, în care se regăsesc Elfirede Jelinek, laureata unui Nobel pentru Literatură foarte controversat dar şi nu mai puţin provocatorul Peter Handke, nu prin temele şi stilul scrierilor sale cît prin partizanatul său politic.

În vîrstă de 55 de ani, căsătorit, tată a trei copii şi autor a 13 romane, Josef Winkler a dat în opera sa o replică literară catastrofelor unei copilării petrecute într-un mic sat catolic din provincia austriacă Kärnten.

Discursul său literar de o expresivitate barocă, în care blasfemia, pioşenia, dorinţa de moarte, spaimele existenţiale, obsesiile erotice se îmbină, poate fi interpretat şi ca un prohod îngînat la căpătîiul unui îngust univers în destrămare.

Josef Winkler străpunge barierele ce-l separă de lumea largă, salvîndu-se prin literatură. Cărţile sale consemnează însă şi experienţa unor evaziuni, a unor călătorii reluate şi interiorizate obsesiv, fie în Italia, la Roma, în Mexic sau în India, pe malul Gangelui.

Temele şi peisajele crepusculare, obsesia morţii, persistă pînă şi în cele mai recente scrieri ale laureatului: nuvela „Roppongi.Requiem pentru un părinte” şi culegerea de proze scurte publicate în urmă cu doar cîteva săptămîni la editura Suhrkamp, sub titlul poetic” Îmi smulg o geană şi te împung cu ea de moarte”.

Născut în 1953 într-un cătun de 200 de suflete, în care nu exista nici o carte, nici măcar Biblia ci doar o carte de rugăciuni”, Josef Winkler este prizonierul spiritului conservator şi taciturn al familiei, este sufocat de atmosfera bigotă pe care o redă în romanul „Menschenkind” (Pui de om) publicat în 1979. Pasiunea cititului îl determină să fure bani din casă pentru a-şi cumpăra cărţi. Le citeşte pe nerăsuflate în copilărie, iar la adolescenţă descoperă marea literatură a lumii.

Patima cititului compensează tăcerea ce domnea în familie la fel cum tabuurile impuse de preot aveau să-i potenţeze la maximum interesul faţă de subiectele „interzise”.

Le prelucrează literar printr-un îndelungat proces combinatoriu de îmbinare şi armonizare a unor fragmente cizelate fiecare în parte.

Josef Winkler aparţine categoriei de scriitori care-şi explică opera. Nu se încumetă să scrie poezie, dar se apropie de ea prin nuanţele lirice ale prozei.

Conştient de a nu fi un autor accesibil, Winkler îşi asumă deliberat statutul de scriitor excentric, prin teme şi stil. Sinuciderea a doi prieteni homosexuali îi inspiră romanul „Cimitirul portocalelor amare”. Cartea reprezintă o cotitură după trilogia consacrată provinciei sale natale.

Fără a fi figurat vreodată pe lista autorilor de bestseller, Josef Winkler are un impresionant palmares literar: Premiul Bettina von Arnim, Premiul Literar al oraşului Berlin, premiul Alfred Döblin, Premiul de stat al Austriei, şi acum Premiul Georg Büchner.