1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Un an de la înfiinţarea Uniunii pentru Mediterana

Cu un an în urmă, pe 13 iulie 2008, a luat naştere Uniunea pentru Mediterana, care cuprinde astăzi 43 de membri.

default

Logo-ul preşedinţiei UE deţinute de Franţa în 2008

De aproape 14 ani, mai precis din noiembrie 1995, Uniunea Europeană cooperează cu statele din spaţiul mediteranean precum şi cu autonomia palestiniană în dezvoltarea unor proiecte regionale. În acest răstimp au avut loc constant întruniri la nivelul miniştrilor de externe, cunoscute sub numele "Procesul Barcelona", oraş în care s-au desfăşurat primele convorbiri de acest fel.

Discuţiile şi proiectele elaborate urmau să suţină eforturile de pace din Orientul Apropiat. Procesul de la Barcelona este singurul gremiu în care sunt reprezentaţi atât Israelul cât şi statele arabe de la Mediterană.

Când se pregătea să preia preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, şeful Palatului Elysee, Nicolas Sarkozy, a avut ideea creării unei Uniuni pentru Mediterana, din care să facă parte doar statele din această regiune. În urma protestelor vehemente venite din partea cancelarei germane, Angela Merkel, Sarkozy a renunţat la idee, acceptând propunerea de a integra în această uniune toate cele 27 de state comunitare.

Karte Union für das Mittelmeer

Uniunea pentru Mediterana a fost înfiinţată cu prilejul unui scurt summit desfăşurat la Paris în data de 13 iulie 2008. Preşedintele Franţei a evidenţiat importanţa evenimentului, adăugând că, "desigur, toate problemele nu pot fi soluţionate într-o singură după-amiază". Sarkozy şi-a exprimat speranţa ca aceast proiect să fie încununat de succes, fiind "un instrument, care să servească consolidării păcii în interesul întregii comunităţi."

Şefa guvernului de la Berlin, Angela Merkel, a subliniat la rândul ei necesitatea ca noii uniuni să-i aparţină toate statele UE, aşadar şi Suedia, Polonia sau Germania: "

"Această conferinţă este un foarte, foarte bun început pentru o nouă etapă a cooperării cu statele din spaţiul mediteranean. Astfel este impulsionat Procesul de la Barcelona, dobândind o dinamică nouă. Faptul că întreaga Europă cooperează cu ţările mediteraneene reprezintă un semnal important."

Miniştrii de externe ai Uniunii pentru Mediterana s-au reunit apoi în noiembrie 2008, adoptând obiectivele principale ale acestei cooperări: protecţia mediului, securitatea energetică şi protecţia mării. S-a convenit totodată asupra unor consultări permanente privind situaţia politică din Orientul Apropiat şi combaterea terorismului. Întrevederile sunt prezidate de doi miniştri, unul din nordul iar celălalt din sudul noii uniuni.

S-a mai căzut de acord asupra înfiinţării unui secretariat la Barcelona şi a unei universităţi euro-mediteraneene în Slovenia.

Multe dintre ambiţioasele proiecte pe care şi le-a propus Uniunea pentru Mediterana nu avansează şi din cauza actualei crize financiare. Proiectele sunt finanţate din fonduri de stat şi susţinute în parte de investitori particulari.

Mulţi analişti apreciază bilanţul primului an de la înfiinţarea Uniunii pentru Mediterana drept destul de slab, explicând că pentru rezolvarea problemelor majore din regiune lipsesc soluţiile politice.

Autori: Bernd Riegert/ Medana Weident
Redactor: Robert Schwartz