Un şanţ împotriva imigraţiei ilegale

Ziarul susţine, şi nimeni nu a dezminţit informaţiile, că militarii eleni au investit deja în acest proiect 150.000 de ore de muncă. Groapa s-ar întinde pe 15 kilometri lângă capitala provinciei Orestiada. Acum s-ar lucra la punctul de trecere a frontierei de la Ardanion.

Jurnalistul Giorgos Malouchos a cercetat primul acest caz şi a scris despre el. Potrivit lui, ar fi vorba de o construcţie justificată, de care ar urma să profite nu doar Grecia, ci întreaga Europă. Creşterea imigraţiei ilegale este o problemă care preocupă întregul bloc comunitar şi noul şanţ va fi un obstacol greu de depăşit de traficanţii de carne vie, susţine Malouchos.

În primul rând însă, groapa serveşte unor interese militare. Este vorba de protejarea eficientă a nord-estului Greciei. De cealaltă parte a graniţei, armata turcă a desfăşurat în ultimii ani divizii de tancuri, specializate în traversarea râurilor, mai spune Malouchos.

Apel la izolare

Marele proiect le aminteşte grecilor de legendarele unităţi "MOMA" de după război. Acestea erau grupuri flexibile de soldaţi, conduse de ingineri militari, care au fost însărcinate atunci cu construirea de străzi şi aeroporturi. Acestea lucrau la standarde înalte de calitate şi cu costuri reduse, livrau proiectele la timp şi nu erau afectate de corupţie. Lucruri care sună nostalgic în Grecia de azi.

Nu doar din aceste motive sunt grecii impresionaţi de proiectul construirii şanţului. În vremuri de criză, tot mai auzite se fac apelurile la izolare. Actualul şanţ nu ar fi de ajuns, s-ar mai construi şi un gard de 10,5 kilometri, de-a lungul unui punct slab pe râul de frontieră Evros, unde supravegherea nu se poate face în cele mai bune condiţii. Până pe 20 august vor fi consultate în acest sens organizaţiile pentru drepturile omului. După aceea, va fi demarată construcţia, conform guvernului elen.

Avocata şi militanta pentru drepturile omului, Elektra Koutra, vorbeşte despre o politică inumană de izolare, care nu are niciun sens. Un gard nu reprezintă un obstacol serios. Imigranţii se vor reorienta şi mai mult spre accesul prin mare iar traficanţii îşi vor creşte preţurile. Mai mult, construirea de garduri şi şanţuri de acest fel ar încălca principiile dreptului internaţional, pentru că ar împiedica dreptul la azil şi protejarea internaţională a refugiaţilor, acuză tânăra avocată.

Costurile de ridicare a gardului de la frontieră s-ar cifra la cel puţin cinci milioane de euro şi ar urma să fie asigurate cu ajutorul fondurilor europene. Potrivit presei elene, banii necesari ar fi deja prevăzuţi în bugetul Atenei şi în cel al politicii de securitate al UE. Elektra Koutra acuză Bruxellesul de duplicitate: autorităţile europene îşi exprimă pe de o parte reţinerea faţă de gardul de la frontiera eleno-turcă, pe de altă parte finanţează construirea acestuia.

Acuzaţii de duplicitate

UE practică un joc duplicitar, acuză activista greacă. Peste 90% din imigranţii ilegali din UE pătrund în spaţiul comunitar prin Grecia. Ţara ar fi depăşită, dar lăsată singură de Europa. În loc să ajute, mulţi europeni ştiu doar să critice, deşi sunt gata să dea bani pentru construirea unui gard de graniţă. Toate acestea ar dovedi că Atena este folosită de UE drept fortăreaţă împotriva migraţiei ilegale, consideră avocata.

Poate că UE nu ar trebui să plătească nimic, crede Giorgos Malouchos. Potrivit lui, un şanţ de apărare lung de 120 de kilometri ar reprezenta protecţie suficientă în calea migraţiei ilegale. De ce guvernul grec insistă să construiască şi un gard, este o enigmă pentru jurnalist.

Şanţul de la graniţa cu Turcia este deja suficient şi este realizat pe gratis: armata şi-a asumat construirea lui. "În sfârşit, un mare proiect de construcţie în Grecia, nefinanţat de UE", remarcă ironic jurnalistul Malouchos.

Autori: Jannis Papadimitriou/Ovidiu Suciu
Redaktion: Rodica Binder