1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Umbre lungi

„Emil Boc şi lunga umbră a Franţei”, titrează azi Frankfurter Allgemeine Zeitung un articol despre proiectul guvernamental românesc de reformare administrativă şi despre rezistenţa minorităţii maghiare.

default

Ca un ziar care n-a uitat de veacurile de rivalitate dintre nemţi şi francezi, cotidianul german de dreapta FAZ descoperă rădăcina disputelor actuale dintre PDL, UDMR şi opoziţie, privind viitorul împărţirii teritoriului românesc, în construcţia pe model francez a României moderne.

Cititorii competentului autor, Karl-Peter Schwarz, un bun cunoscător al României, s-ar putea fireşte întreba în ce măsură lucrurile ar fi stat mai bine dacă ţara regilor de Hohenzollern ar fi construit statul modern pe baza modelului german.

Ziaristul german oferă de altfel şi un scurt istoric al împărţirii administrative a ţării, şi o hartă a unei Românii potenţial reorganizate, cu 7 regiuni, între care şi cele două, controversate, din centrul şi nord-vestul României, cu capitalele la Braşov şi Cluj.

Articolul semnalează motivele pentru care propunerea acestei reorganizări s-a avansat în ciuda virulenţei controverselor pe care se ştia că le va isca: mai buna absorbţie a fondurilor comunitare şi limitarea puterilor de care beneficiază baronii locali. În context, ziaristul german ia o poziţie clară în favoarea propunerii guvernamentale şi împotriva opoziţiei de stânga, reliefând că tocmai „îngrădirea puterii baronilor locali şi consecutiva amplificare a transparenţei şi zăgăzuire a corupţiei endemice” explică rezistenţa Uniunii Social-Liberale.

În fine, consacrându-se atitudinii UDMR şi a Partidului Popular Maghiar din Transilvania analistul din Frankfurt trimite la dorinţa maghiarilor de a se alcătui nu 8 ci 16 noi judeţe, din care unul să fie compus din Mureş, Covasna şi Harghita. Autorul aminteşte că în Slovacia, proiectele similare ale minoritarilor unguri au eşuat: „prea puţine elemente indică”, potrivit autorului, „că maghiarii din România ar putea avea mai mult succes.” UDMR, mai aflăm din acelaşi artiocl, se află sub presiunea formaţiunii lui Tökes care vrea autonomia teritorială a Ţării Secuilor şi se bucură de sprijinul guvernului de la Budapesta. Or, nu e nevoie de mare lucru spre a se isca paranoia naţionaliştilor români, mai scrie ziarstul german, amintind de acuzele lansate la adresa executivului din Bucureşti când episcopul reformat şi-a deschis aşa-zisa reprezentanţă a Ţării Secuilor de la Bruxelles.

De semnalat şi articolul despre Cioran şi textele sale cu privire la Germania apărut marţi în Neue Zürcher Zeitung, sub titlul interogativ „Un Heidegger român?”. Ziarul scoate în evidenţă, fireşte, una din diferenţele majore dintre cei doi filosofi rinocerizaţi în anii 30 ai veacului trecut, care au simpatizat cu extrema dreaptă nazistă şi legionară, dar au adoptat poziţii contrare după război. Heidegger a rămas impenitent, în timp ce Emil Cioran şi-a regretat deraierea.

Spaţii ample continuă să se mai consacre falimentului grecesc şi tot mai probabilei ajutorări a statului elen, precum şi tentativelor dictatorului sirian Assad, de a-şi oferi odată în plus o gură de aer prin recursul la atacuri retorice îndreptate, ca şi tunurile aparatului său represiv, asupra opoziţiei.

Autor: Petre M. Iancu
Readctor: Medana Weident