1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Umbre, griji, speranţe

Referendumul din România şi incertitudinile stîrnite de criza datoriilor marchează tabloul actualităţii. Doar debutul Jocurilor Olimpice aduce o rază de lumină.

Consternant, regretabil, de neînţeles este pentru comentatorii şi observatorii occidentali faptul că, într-un stat membru al Uniunii Europene, nu binele ţării ci rămînerea cu orice preţ şi cu orice mijloace la putere, inclusiv anticonstituţionale şi antidemocratice, este motivul încrîncenatei şi brutalei înfruntări dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele suspendat Traian Băsescu.

Bătălia pare a fi lipsită de precedent pe scena europeană în ultimii ani, ceea ce ar putea explica şi consecvenţa cu care ziarele internaţionale acordă în continuare un amplu spaţiu editorial evenimentelor de la Bucureşti şi referendumului din 29 iulie, poporului fiindu-i atribuit rolul de arbitru, titrează ziarul austriac KURIER. Autorul articolului face o aluzie la trecutul marinăresc al preşedintelui suspendat Băsescu: şi în cariera sa de şef de stat i-a fost dat să se afle în inima furtunii, ce-i drept, una politică. A mai făcut experienţa unui referendum în 2007, pe care l-a absolvit cu bine. De astă dată însă, în joc se află totul sau nimic, scrie ziarul citat, menţionînd că 70 % din cetăţenii cu drept de vot ai României nu-l mai doresc pe Băsescu în fruntea statului. Motivul central al acestei bruşte scăderi de popularitate îl constituie politica de austeritate financiară.

În treacăt fie spus, schimbarea de guvern din România se înscrie în seria modificărilor politice pe care criza economică le-a determinat în mai multe state europene. Dar, revenind la lectura articolului articolul publicat în KURIER, surprinde expresia unei retorice nedumeriri a autorului: ce se ascunde îndărătul urii biblice a premierului Ponta împotriva lui Băsescu, pe care-l etichetează drept „cel mai mare mincinos din istoria ţării"? De ce riscă Ponta, procedînd astfel, să se izoleze?

Răspunsul nu întîrzie: la mijloc se află urmărirea penală şi condamnarea lui Adrian Năstase,mentorul actualului premier social-democrat. Într-un stat în care 96% din populaţie consideră corupţia drept cel mai mare păcat, sentinţa pronunţată în cazul Năstase a creat o undă de şoc în pătura profitorilor. Dar ce au toate acestea cu Băsescu? În luna august expiră unele mandate de procuror, precum cel de şef al DNA, preşedintelui ţării revenindu-i atribuţia de a-i desemna pe succesori.

O radiografie a tacticii de care uzează premierul Ponta în confruntarea cu preşedintele suspendat Băsescu este semnată de Karl-Peter Schwarz în paginile cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Ziaristul german, excelent cunoscător al scenei şi culiselor vieţii politice româneşti, ca şi a aspectelor sociale ale realităţii, relevă, în chiar chapeau-ul amplului articol, că Ponta îi adresează lui Băsescu epitetul de mafiot, deşi în propriul său partid, social-democrat, structurile mafiotice sunt de facto răspîndite.

După o sinteză a evenimentelor din ultimele săptămîni, în care reuşeşte să explice şi pe înţelesul cititorului german încurcatele şi dubioasele stratageme la care a recurs noul regim de la Bucureşti spre a-şi consolida puterea, articolul reproduce în final şi cîteva din spusele lui Băsescu.

Preşedintele suspendat a refuzat în ajunul referendumului să ofere interviuri presei internaţionale. El nu vrea să se expună reproşului că ar înnegri imaginea ţării în UE. Lovitura de stat din România trebuie oprită de poporul român. Băsescu şi-a exprimat convingerea că după referendum se va întoarce la Palatul Cotroceni. Băsescu nu se teme de luptă. El ar fi preferat ca PDL, în loc să fi chemat la boicot, să fi lansat apelul de a vota la referendum împotriva demiterii preşedintelui. Dar, din perspectiva unei scontate neprezentări la vot, a fost luată această hotărîre pe care el o ia la cunoştinţă.

Situaţia din România înaintea referendumului de duminică mai este luată la cunoştinţă şi de ziarul regional KÖLNER STADTANZEIGER, într-o relatare, precum şi de cotidianul DIE WELT.

Ziarele nu pierd fireşte din vedere nici azi recurenta temă a crizei datoriilor europene, care a atins stadiul în care influenţează negativ deja economia mondială, semnalează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG pe prima pagină.

Încă mai întristătoare este metamorfoza suferită de Banca Centrală Europeană, odinioară garantul unei noi Europe, o Europă a principiilor, a reformelor a valutei solide. Azi aflăm că această impresie a fost pur şi simplu naivă – scrie DIE WELT în editorialul de pe prima pagină. Banca Centrală Europeană se dovedeşte a fi în realitate un cal troian, aservit unei Europe în care sudul are ultimul cuvînt de spus. Rezultatul va fi o redistribuire a poverilor pe umerii nordului Europei, fără ca problemele să fie în vreun fel soluţionate.

Strălucirea de altă dată şi-ar fi pierdut-o şi Jocurile Olimpice, crede TAGESSPIEGEL, enumerînd semnele decăderii: doping, comercializare, birocratizare. Londra, o metropolă pasionată de sport, animată de fair play, de respectul faţă de performanţele obţinute cinstit, ar fi ceea ce li s-a întîmplat mai bun Jocurilor Olimpice. Rămîne de sperat ca prognoza cotidianului berlinez să fie confirmată de realitate.