Ultranaţionaliştii în legislativul ucrainean

Pentru cei 37 de deputaţi ai partidului "Svoboda" (Libertate), 12 decembrie este o zi deosebită. În premieră absolută în Ucraina, un partid ultranaţionalist este prezent în Parlament. "Acum ne putem expune ideile şi de la tribuna Parlamentului, nu numai în cercurile apropiate şi în talk-show-uri", a declarat pentru DW vicepreşedintele partidului, Andrij Mochnik.

"Svoboda" intenţionează să combată "prin toate mijloacele" atât pe "dictatorul corupt", Viktor Ianukovici, cât şi toate "celelalte forţe anti-ucrainene".    

Alianţa cu extremiştii

La alegerile legislative din luna octombrie, "Svoboda" a obţinut peste 10% din voturi. Acum formaţiunea îşi caută aliaţi. În timpul campaniei electorale, printr-o scrisoare deschisă, elita intelectuală ucraineană avertiza partidele democratice din opoziţie asupra unei eventuale colaborări cu naţionaliştii. Cu toate acestea, formaţiunea "Opoziţia unită", aflată sub conducerea lui Arsenij Jazeniuk, şi extremiştii de dreapta şi-au promovat împreună candidaţii.

Într-un interviu pentru DW, unul dintre semnatarii scrisorii deschise, publicistul Taras Vosniak, a vorbit despre consecinţele alianţei cu naţionaliştii: "O apariţie comună îi conferă legitimitate acestui partid. Regimul autoritar de la Kiev se va folosi de Svoboda pentru a discredita opoziţia ucraineană."

Intimidaţi de ascensiunea extremiştilor de dreapta sunt mai ales imigranţii şi ruşii din Ucraina. Programul partidului "Svoboda" urmăreşte, printre altele, diminuarea numărului de străini de pe teritoriul ţării şi ocuparea posturilor din sectorul public cu ucraineni get-beget. De asemenea, nici rasismul nu lipseşte de pe lista convingerilor formaţiunii proaspăt intrate în Parlament. Anul acesta, liderii partidului s-au arătat profund indignaţi de prezenţa Ucrainei la concursul Eurovision. Aleasă să reprezinte ţara a fost o cântăreaţă de origine africană.

Ce vor naţionaliştii

În programul formaţiunii de extremă dreapta se mai vorbeşte şi despre "o revoluţie socială şi naţională". Asocierea cu "naţional socialismul" nu este întâmplătoare: inţial, "Svoboda" s-a numit "Partidul naţional-socialist al Ucrainei". Fostul preşedinte al acestuia, Oleg Tiahnibok, a fost invitat să părăsească grupul parlamentar al alianţei "Ucraina noastră", în 2004, în urma unui discurs antisemit şi xenofob care a declanşat un scandal de proporţii în Ucraina.

Tiahnibok a decis să-şi încerce din nou norocul în politică redenumind partidul în "Svoboda" - "Libertate". La vremea respectivă, printre naţionaliştii din întreaga Europă, "libertate" ajunsese un cuvânt la modă mai ales după succesul formaţiunii de extremă dreapta din Austria, FPÖ. După botez, "Svoboda" a renunţat să mai afişeze simboluri naţionaliste.

În ultimii ani, istoricul suedez Per Rudling a studiat îndeaproape originea naţionalismului ucrainean. Chiar dacă, oficial, extremiştii de dreapta nu folosesc simboluri naziste, practicile partidului nu diferă cu nimic de cele ale SS-ului, de exemplu.

Istorie şi politică

"Naţionaliştii ucraineni au negat implicarea în epurarea etnică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Parţial, nici în ziua de azi nu recunosc antisemitismul şi rasismul de care s-au lăsat atunci conduşi predecesorii lor", critică istoricul Per Rudling. Politicienii ucraineni manipulează istoria; fiecare în interes propriu. Rolul Ucrainei în cea de-a doua conflagraţie mondială nu a fost lămurit nici până în ziua de azi.

La opt ani de la excluderea sa din alianţa "Ucraina noastră", Oleg Tiahnybok a ajuns din nou în legislativ - de data aceasta nu ca membru singuratic al unei coaliţii parlamentare mai largi, ci ca lider al partidului "Svoboda". În opinia politologului german Andreas Umland, succesul extremiştilor de dreapta nu a fost o supriză. Ani la rând, Tiahnybok a avut grijă să apară în presă şi s-a profilat ca un adversar al tot mai puţin popularului Viktor Ianukovici.