1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ultimul dictator al Europei

Alexander Lukaşenko e faţa Belarusului. A ajuns la putere acum exact 20 de ani. Dar cum de s-a putut oare menţine la putere?

Alexander Lukaşenko la televiziunea de stat

Alexander Lukaşenko la televiziunea de stat

Cine şi-ar fi imaginat acum 20 de ani că va deveni notoriu în vest ca "ultimul dictator al Europei". E vorba de Alexander Lukaşenko. Nici politicienii şi nici experţii nu prevăzuseră victoria sa în alegerile prezidenţiale din 1994. S-a afirmat că atunci 80 la sută dintre ruşii albi ar fi votat pentru el.

Fostul şef de CAP, cum li s-a mai spus în comunism "gospodăriilor agricole", s-a ales mai întâi deputat în alegerile parlamentare din 1990. Ca reprezentant al poporuli în "Sovietul Suprem" i-a susţinut ba pe comunişti, ba pe ultranaţionalişti. Lukaşenko a preluat preşedinţia comisiei pentru combaterea corupţiei. A început să ţină cuvântări viforoase în care îi ataca furios pe reprezentanţii nomenclaturii comuniste constituind pe-atunci coloana vertebrală a regimului în funcţie. Mânioasele discursuri i-au conferit popularitate.

Experţii sunt de părere că victoria sa la alegerile prezidenţiale din 1994 s-a datorat opţiunii populaţiei în favoarea unui amplu protest. Pe oameni îi nemulţumise domnia comunistă, hiperinflaţia le dădea de furcă, iar problemele economice îi năpădiseră.Dar nici măcar adepţii preşedintelui, pe atunci în vârstă de 39 de ani au crezut că Lukaşenko se va putea menţine atâta vreme la putere.

Nu fără ajutor rusesc

Dar care e secretul longevităţii lui politice?Politologul bielorus Alexander Klaskovski e de părere că explicaţia succesului său rezidă pe de o parte în populismul lui Lukaşenko, pe de alta în lipsa de pretenţii a alegătorilor din Belarus. Cei mai mulţi se declară satisfăcuţi cu un nivel de trai scăzut şi situat departe de cel occidental, dar relativ stabil, aşa cum e cel din Belarus."Cetăţenilor li se garantează că nu vor fi afectaţi de şomaj. E o reeditare a sistemului sovietic care nu-ţi cere nici să gândeşti nici să munceşti prea mult", a declarat Klaskowski într-o discuţie purtată cu Deutsche Welle.

Dar cheia de boltă a succesului său este enorma susţinere financiară de care se bucură Lukaşenko din partea Moscovei. Conform estimărilor experţilor din Belarus, ajutoarele ruseşti directe sau subvenţiile indirecte ale Rusiei, de care beneficiază regimul din Minsk, se ridică la până la zece miliarde de dolari pe an. Belarus se bucură de un tratament comercial preferenţial, ca şi de preţuri foarte reduse care i se percep în schimbul livrărilor de energie. Rusia îi furnizează petrol care se prelucrează în rafinăriile bieloruse. Partea leului din ce exportă Belarus revine Rusiei. Odată cu înfiinţarea Uniunii Economice Euroasiatice, din care fac parte Rusia, Kazahstan şi Belarus, regimul din Minsk speră să obţină înlesniri vamale şi diverse profituri suplimentare, în valoare de alte 3-4 miliarde de dolari pe an.

Klaskovski mai relevă că Belarus are doar anul acesta obligaţia de a rambursa credite în valoare de peste 3 miliarde de dolari. Doar Kremlinul pune umărul la finanţarea externă a ţării. Întrucât Lukaşenko nu e dispus să procedeze la adoptarea de reforme politice şi economice apropierea lui de occident e exclusă. Concomitent, "e foarte limitată", potrivit aceluiaşi expert, "şi posibilitatea lui de a solicita ajutorul FMI".

Puterea fricii

La masiva susţinere financiară, economică, politică şi militară a Rusiei trimite şi Valeri Karbalevici de la "Strategia", centrul de studii strategice din Belarus. Potrivit lui, sistemul de putere edificat de Lukaşenko n-ar putea supravieţui fără acest ajutor. La toate acestea "se adaugă şi oprimarea sau chiar înlăturarea criticilor regimului. Din aceste cauze, mulţi cetăţeni activi politic au părăsit Belarusul", a conchis Karbalevici în discuţia pe care a purtat-o cu Deutsche Welle.

Stanislav Şuşkevici, primul şef de stat al Bielorusiei independente, a evocat în acest context modul în care Lukaşenko a distrus tânăra democraţie din această ţară în primii săi doi ani de domnie. Mai întâi a pus monopol pe massmedia, după care a lichidat imiediat administraţia locală.

"Aceasta a creat o atmosferă a fricii, pe care se bazează regimul până în prezent", relevă Mihail Pastuciov, judecător care a făcut parte din prima Curte Constituţională a ţării. "Temeiul actualului sistem din Belarus e frica. Se încearcă permanent să li se explice tuturor că orice manifestare a nemulţumirii va fi brutal reprimată", a spus Pastuciov.

Vrea Lukaşenko să profite de criza ucraineană?

Frica şi angoasa au luat amploare, potrivit experţilor, atât în rândul populaţiei cât şi a conducerii ucrainene, din cauza conflictului dintre Moscova şi Kiev. Lukaşenko a remarcat că Rusia constituie o ameninţare. Totodată, liderul din Minsk consideră că această criză ucraineană poate fi un atu în plus pentru el, consolidându-i puterea, afirmă Karbalevici.

Potrivit acestui sociolog, populaţia se teme de schimbări. Massmedia controlată de stat îi sugerează că opoziţia din Belarus n-ar isca în ţară decât haos, anarhie sau chiar război, dacă ar acapara puterea. Lukaşenko a şi găsit de altfel lozinca potrivită pentru campania sa electorală din 2015. "Ori Lukaşenko şi stabilitatea, ori schimbarea şi haosul". Dacă n-ar fi fost evenimentele din Ucraina, situaţia lui Lukaşenko înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor ar fi fost mai grea, e de părere Karbalevici.