Ultima zi a vizitei Papei Benedict al XVI-lea în Turcia

In ultima zi a vizitei sale în Turcia, Papa Benedict al XVI-lea a lăsat patru porumbei să zboare spre cerul Istanbulului, ca simbol al păcii şi reconcilierii, iar înainte de a pătrunde în catedrala Sfîntului Spirit, el a dezvelit statuia papei Ioan al XXIII-lea, respectat de turci pentru că îi aprecia ca pe un popor cu calităţi naturale, care „şi-a pregătit locul pe calea spre civilizaţie“. Papa a evocat pentru ultima dată relaţiile dintre Turcia şi Europa, făcînd referire la „istoria comună“. Astăzi el a lansat un nou apel, chemînd la respectarea libertăţii religioase a minorităţii creştine.

Această temă a constituit firul roşu călăuzitor al călătoriei suveranului pontif în Turcia, ţară laică, în proprţie de 95 la sută musulmană, care garantează libertatea cultelor, dar unde activitatea publică a micii minorităţi creştine este limitată. Această vizită în Turcia a fost prima probă dificilă în afara Vaticanului cu care s-a confruntat Benedict al XVI-lea. Criza diplomatică provocată în septembrie de controversata cuvîntare a papei ţinută la Regensburg a umbrit în prealabil această călătorie, în pofida eforturilor suveranului pontif de a risipi în ultimele trei luni orice aprecieri negative la adresa islamului.

Benedict la Moscheea Albastră

De data aceasta Papa a fost mult mai precaut, alegînd citate elogioase la adresa Turciei şi insistînd pe ideea împăcării după Papa Ioan Paul al II-lea care în 2001 a vizitat Moscheea Omeiazilor din Damasc, Papa Benedict al XVI-lea este al doilea suveran pontif care a fost prezent într-o moschee şi anume la Istanbul în Moscheea Albastră. Acolo el a rostit o mică rugăciune intimă în direcţia Meccăi alături de muftiul de Istanbul, Mustafa Cagrici. Momentul a fost emoţionant, fiind vorba de un gest simbolic semnificativ, de un mesaj pozitiv transmis musulmanilor, a a preciat muftiul Mustafa Cagrici. Papa a subliniat rolul Turciei de ţară la confluenţa mai multor culturi şi religii şi de punte de legătură între Europa şi Asia.

Întâlnire cu Patriarhul Bartolomeu

Punctul culminant al vizitei l-a reprezentat întîlnirea cu Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu întîiul. Papa l-a asigurat că biserica catolică va depune eforturi suplimentare în vederea apropierii pastorale cu biserica ortodoxă. O altă temă la care s-a referit suveranul pontif a fost cea a Europei şi a moştenirii iudeo-creştine. După aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, în noua Europă unită vor trăi 40 de milioane de creştini ortodocşi, un motiv în plus pentru intensificarea dialogului dintre Roma şi biserica ortodoxă.

O schizmă de o mie de ani nu se poate însă rezolva prea simplu,aşa că în declaraţia comună, Papa şi Patriarhul au rămas doar la nivelul intenţiilor de a depăşi divizarea bisericii. Cei doi au salutat procesul de unificare al Europei şi au lansat apelul la revitalizarea rădcinilor, valorilor şi tradiţiilor creştine, după anii de secularizare, punînd accentul pe respectarea drepturilor omului, a libertăţii religioase şi pe protejarea minorităţilor.