1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Ultima soluţie - "coşuleţul" pentru nou-născuţi abandonaţi

Sub protecţia anonimatului, mamele care nu doresc să păstreze copiii, îi pot lăsa în locuri special amenajate. O metodă prin care pot fi evitate cazurile de pruncucidere sau abandonul soldat cu decesul bebeluşului.

O nouă viaţă îi creşte în pântec, dar viitoarea mamă se simte distrusă. Un copil care, poate, nu provine de la soţul ei. Un viitor membru al familiei pentru care nu mai sunt bani. Sau, pur şi simplu, o femeie care încă nu e pregătită să devină mamă.

Asemenea situaţii delicate există inclusiv în societăţile dezvoltate care abundă în centre de consiliere. "Aceste gravide trăiesc o dramă şi, până la momentul naşterii, nu reuşesc să găsească o soluţie", afirmă Monika Kleine, şefa Serviciului Social Catolic (SkF) din oraşul german Köln.

100 de "coşuleţe" în Germania

Babyklappe

Babyklappe

Deseori bebeluşii nedoriţi vin pe lume în toalete sau beciuri "într-o spaimă cumplită şi fără ajutor medical", adaugă Monika Kleine. Pentru ca nou-născuţii să nu fie expuşi pericolelor sau chiar omorâţi, în Germania există aproape o sută de locuri special amenajate (aşa-numitele "Babyklappen"), în care copiii pot fi lăsaţi. Se estimează că, începând din anul 2000 până în prezent în aceste coşuleţe au fost abandonaţi anonim sute de bebeluşi.

Un astfel de loc se găseşte şi într-un cartier-problemă al oraşului Köln. Drumeagul ascuns, ferit de priviri indiscrete printr-un gard, de pe partea laterală a clădirii centrului social catolic "Casa Adelheid", duce la coşuleţul numit aici "Fereastra lui Moise".

Odată deschisă uşiţa cu această inscripţie, nou-născutul este aşezat pe o blăniţă de miel. "Coşuleţul" dispune, oricum, de sistem de încălzire şi senzori. "În momentul în care copilul este aşezat înăuntru, începe să-mi sune alarma la telefonul mobil", povesteşte Kathrin Lambrecht, angajată a centrului. Ultima oară, alarma celularului i-a sunat acum un an. "Mi-a sărit inima din piept", îşi aminteşte ea. Pe"fereastra lui Moise" fusese introdusă o fetiţă.

Consiliul de Etică nu e de acord cu "coşuleţele anonime"

Într-un interval de 12 ani, la centrul "Casa Adelheid" au fost abandonaţi 19 nou-născuţi. Ulterior, unele mame s-au întors pentru a-şi lua acasă copiii. Din nefericire, însă, aproape toţi cei lăsaţi acolo nu vor afla niciodată care le sunt părinţii.

"Un gol în viaţa acestor copii", spune Monika Kleine. De aceea, şefa centrului "SkF" îi sfătuieşte pe părinţii care au adoptat bebeluşi găsiţi în "coşuleţul anonim" să le arate acestor copii, atunci când mai cresc, locul în care au fost lăsaţi. "Primii au făcut-o deja şi au fost momente care m-au marcat. Unii au vrut numai să vadă coşuleţul. Alţii chiar s-au aşezat în el", adaugă Monika Klein.

A nu-ţi cunoaşte părinţii biologici, poate fi o povară sufletească uriaşă. În 1989, Curtea Constituţională de la Karlsruhe a decis că fiecare om are dreptul să-şi ştie originile. Acum trei ani, Consiliul de Etică a început să critice practica abandonului anonim şi i-a cerut guvernului de la Berlin să caute soluţii pentru gravidele aflate în situaţii delicate. Atât "coşuleţele pentru nou-născuţi abandonaţi" cât şi naşterile anonime, permise în 130 de clinici din Germania, nu sunt reglementate prin lege. Aceste practici sunt doar tolerate.

Studiul Institutului German pentru Tineret

"Coşuleţul anonim este cea mai proastă ofertă pe care i-o poţi face unei mame şi copilului ei", susţine Monika Bradna de la Institutul German pentru Tineret din München. Bradna este coordonatoarea unui studiu privind abandonul anonim. Rezultatul: în Germania nu există un standard al acestor "coşuleţe". În cazul unui copil găsit, autorităţile sunt anunţate, micuţul este luat în grija statului, apoi este încredinţat spre adopţie. "Parţial, centrele care deţin coşuleţe nu mai ştiu ce s-a întâmplat cu copiii", reclamă Bradna. De asemenea, nu există nicio bază de date din care să reiasă numărul nou-născuţilor abandonaţi anonim la Babyklappe.

Ministrul federal al familiei, Kristina Schröder (CDU), nu intenţionează să desfiinţeze coşuleţele pentru copii abandonaţi, însă acestea ar putea deveni de prisos din cauza unui proiect legislativ privind "confidenţialitatea naşterilor". Conform propunerii înaintate, datele personale ale femeilor care îşi lasă copiii în maternitate ar putea fi păstrate timp de 16 ani într-un plic închis. Astfel, copilul abandonat va avea, cândva, posibilitatea de a afla numele femeii care l-a adus pe lume.

Invitaţie la turism în scop de abandon?

În orice caz, criticii proiectului susţin că şi mama ar trebui să aibă un cuvânt de spus. Fiecare copil ar trebui să poată afla numele mamei biologice numai cu acordul acesteia. O propunere în dezavantajul copilului, reclamă Monika Kleine.

Findelkind Station in Hamburg Babyklappe

Babyklappe iîn Hamburg

Şefa seriviciului social "SkF" din Köln se mai teme şi că o asemenea lege ar putea însemna cale liberă pentru femeile din afara Germaniei care vor să nască în siguranţă şi apoi să abandoneze bebeluşii. "Este o invitaţie. S-ar putea folosi de lege pentru a naşte în condiţii bune pentru ca apoi să dispară."

Oricum, şi-n prezent se înregistrează destule cazuri în care turiste, mai ales din estul Europei, vin în Germania numai pentru a naşte după care nimeni nu le mai ştie urma. Existenţa unei legi ar încuraja şi mai mult abandonul de familie.

Statistici privind nou-născuţii abandonaţi

Oricum, intenţia guvernului de la Berlin de a verifica utilitatea "coşuleţelor pentru bebeluşi abandonaţi" este lăudabilă. Specialiştii sunt de părere că, pentru a salva viaţa copiilor, nu ajunge numai să tolerezi naşterile anonime şi locurile special amenajate pentru nou-născuţi părăsiţi. "Nu ştim dacă prin aceste oferte pot fi, într-adevăr, salvate vieţi", afirmă Monika Bradna.

Întrucât nu există date oficiale, nu se ştie dacă introducerea "coşuleţelor" a dus la scăderea numărului de pruncucideri. Mai mult, susţin criticii acestei practici, existenţa unor asemenea locuri le dă idei viitoarelor mame care, poate, din lipsă de alternative, ar fi păstrat copiii sau i-ar fi încredinţat spre adopţie.