1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

"Uitaţi de Auschwitz"

Presa germană a semnalat în detaliu operaţiunile poliţiei din Toulouse, care izbutise în noaptea de marţi spre miercuri să înconjoare domiciliul unui adept al reţelei teroriste al Qaida.

Băii sale de sânge de la o şcoală din Tolouse îi căzuseră victimă un dascăl evreu şi copiii săi mici, precum şi fetiţa de opt ani a directorului şcolii. Anterior acelaşi asasin francez de origine algeriană care, potrivit oficialilor francezi, pare să se fi antrenat ca terorist în Afganistan şi Pakistan, ucisese mai mulţi paraşutişti, între care unul de culoare şi doi arabi originari din Maghreb.

Luni seara, analiza compoziţiei etnice şi religioasă a victimelor criminalului antisemit determinaseră Frankfurter Allgemeine Zeitung, să considere că făptaşul trebuie să fie un terorist islamist şi să ceară clasei politice europene să înceteze să minimalizeze acest tip de fanatism.

Pentru acest editorial ce-a părut unora, a doua zi, să fi fost pripit, ziarul conservator din Frankfurt se văzuse copleşit de un val de condamnări de la stânga spectrului politic german; stângă care, la rândul ei, favorizase din capul locului teoria unui făptaş neonazist.

Miercuri, ziarele tipărite se ocupau între altele de atmosfera politică pariziană şi de măsura în care această atmosferă ar fi contribuit sau nu la favorizarea apariţiei unui climat propice săvârşirii crimelor de la Toulouse.

Frankfurter Rundschau, se prevalează de toate acestea spre a osândi în context nu islamismul militant şi pe teroriştii fanatizaţi de al Qaida, de Frăţiile Musulmane şi de salafişti, ci întreaga dreaptă franceză, cea democratică, dar şi cea extremistă:

„Ministrul francez de interne, Gueant, reflecta acum câteva săptămâni., cu voce tare, asupra superiorităţii civilizaţiei occidentale. Candidata Frontului Naţional, Le Pen, s-a lansat la rândul ei într-o polemică privind sacrificarea animalelor şi prepararea rituală a cărnii, conform prescripţiilor religioase evreieşti şi musulmane. Sarkozy a preluat şi el, instantaneu, acest subiect, încercând, totodată , să declanşeze o nouă dezbatere cu privire la identitatea naţională. Ca atare se pune automat întrebarea, în ce măsură acest climat şi artificiala înfierbântare a atmosferei electorale îi poate determina pe nişte deranjaţi mintal să treacă la fapte?”

Realizând probabil că se contrazice şi că meditaţiile privind presupusa iraţionalitate a unui terorist sunt deosebit de riscante, acelaşi ziar de stânga din Frankfurt mai afirmă că „trebuie multă precauţie înainte de a li se atribui cauze raţionale unor fapte iraţionale”.

De altfel, citat de presa de miercuri, prezumtivul făptaş, guraliv în raporturile cu poliţia venită să-l aresteze la Toulouse, s-a arătat perfect raţional. El a spus răspicat ce anume l-a determinat să împuşte copii mici de la o şcoală evreiască. A vrut „să răzbune moartea unor copii palestinieni”. Iar pe soldaţi i-a omorât ca „să răzbune intervenţia Franţei în Afganistan”.

„A-i declara nebuni pe aceşti terorişti nu rezolvă problema”, avertizează cu maximă luciditate Hamburger Abendblatt. Ca şi Frankfurter Allgemeine Zeitung, ziarul din Hamburg le cere autorităţilor europene „să nu mai ignore carenţele de integrare în vest ale imigranţilor. E nevoie să se lămurească de asemenea ce structuri şi procese determină transformarea furiilor obtuze în ură ucigaşă”, mai revendică publicaţia germană.

Care ar fi putut să-şi procure mult ajutor în obţinerea unui răspuns la această întrebare dintr-un articol semnat de Götz Ali, în Berliner Zeitung, despre ”Micul rău din cap”. E vorba, evident, de antisemitismul cotidian, în parte subconştient, care mai subzistă încă în capetele multor vest-europeni sub forma obsesivei „solidarităţi cu palestinienii” şi a „criticilor la adresa Israelului”, un tip de anti-iudaism contemporan extrem de răspândit, constituind subiectul ultimei cărţi semnate de Henryk M. Broder, sub titlul "Uitaţi de Auschwitz".