1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

UE solicită mandat ONU

Numărul refugiaţilor care încearcă să pătrundă în Europa traversând Mediterana e în continuă creştere. Cu mijloace militare ar vrea UE să-i combată pe traficanţii de oameni, de-a lungul coastei libiene.

Câteva state membre ale UE s-au alăturat Marii Britanii, formulând un prim proiect de rezoluţie, menit a-l supune atenţiei Consiliului de Securitate al ONU. Documentul e susţinut de şefa diplomaţieie UE, Federica Mogherini, care a ţinut să explice personal membrilor Consiliului de Securitate situaţia refugiaţilor din Marea Mediterană. La finele unei vizite întreprinse în China, Mogherini s-a arătat încrezătoare că va reuşi să risipească îndoielile Chinei faţă de rezoluţia menită să-i combată pe traficanţii de oameni. Ministerul de externe de la Roma a lăsat a se înţelege că şi Rusia este dispusă să coopereze. Pentru adoptarea rezoluţiei e nevoie de votul celor doi membri permanenţi în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite - China şi Rusia.

O altă misiune serveşte drept model

Națiunile Unite, New York

Națiunile Unite, New York

La summitul desfăşurat pe 23 aprilie, Uniunea Europeană a convenit să distrugă ambarcaţiunile traficanţilor de oameni, care transportă ilegal refugiaţi spre Europa, deja în dreptul coastei libiene. În acest scop, UE are nevoie de un mandat din partea Naţiunilor Unite, pentru că operaţiunea ar leza drepturile statului libian. Ceea ce şi-ar dori Bruxelles-ul ar fi un mandat, potrivit Articolului VII al Cartei ONU, care să permită folosirea "tuturor mijloacelor necesare" pentru a-i putea combate pe traficanţii de oameni. Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, ar vrea ca ambarcaţiunile ilegale să fie depistate şi distruse, iar traficanţii arestaţi. "Europa a declarat deja război bandelor criminale, care exploatează oameni nevinovaţi, ducându-i, adesea, la pieire".

UE intenţionează să pună bazele unei misiuni după modelul celei aplicate contra piraţilor - "Atalanta" - în dreptul coastelor somaleze. "Atalanta" a fost aprobată, în 2008, de ONU. A fost pentru prima dată că ONU a făcut uz de Articolul VII, lezând suveranitatea unei ţări, prin faptul că a trimis vase de război în regiune. E drept că atunci conducerea somaleză a fost de acord cu operaţiunile de combatere a piraţilor. În Libia situaţia e alta. Până acum, tentativele, de a convinge diferitele părţi beligerante implicate în războiul civil din Libia, au eşuat. În 2011, statele occidentale au contribuit, prin atacuri aeriene, la înlăturarea dictatorului libian, Gaddafi. Aceasta, în baza unui mandat ONU.

Potrivit cotidianului brtianic, "The Guardian", diplomaţii UE se tem că grupările rebele, implicate în traficul de oameni, ar putea lansa contraatacuri. Rebelii, bine înarmaţi, ar putea ataca nave sau avioane ale UE. Situaţia ar escalada şi ar face necesară o intervenţie a NATO.

Dimitris Avramopoulos

Dimitris Avramopoulos

Potrivit planurilor UE, Italia ar urma să preia conducerea militară asupra operaţiunilor de combatere a traficanţilor de oameni. Marea Britanie ar urma să pună la dispoziţie o navă de război şi elicoptere. Alte cinci ţări s-au arătat dispuse să participe la noua misiune, potrivit oficialilor de la Bruxelles. Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, e de părere că ar trebui susţinută nu numai componenta militară a misiunii, ci şi pedepsirea făptaşilor. Potrivit agenţiei de pază a frontierelor, Frontex, există legături între bandele care se ocupă cu traficul de refugiaţi şi crima organizată, cum ar fi mafia italiană.

Ce s-ar putea obţine?

Migranți în Libia

Migranți în Libia

Nu puţini se îndoisc că pe cale militară ar putea fi combătute aceste bande criminale. Nici secretarul general al ONU, Ban Ki Moon, nu e convins. El avertizează că atacurile lansate asupra ambarcaţiunilor destinate transportului ilegal de refugiaţi ar putea distruge şi bărcile perscarilor din apele libiene, lipsindu-i pe aceştia de sursa lor de existenţă. Pescarii ar putea fi, într-o atare situaţie, constrânşi să coopereze cu traficanţii de oameni. Amnesty International deplânge lipsa unor căi legale pentru refugiaţi de a pătrunde în Europa.

UE e conştientă că noua misiune ar reprezenta doar un prim pas, nevoie fiind de o amplă stategie de combatere a bandelor care trasportă ilegal refugiaţi pe continent.

O altă propunere a oficialilor de la Bruxelles este elaborarea unui sistem de repartizare a refugiaţilor la nivel comunitar - extrem de controversat în rândul partenerilor europeni. Marea Britanie, Finlanda şi unele state răsăritene îl resping categoric. Până acum, doar puţine state ale UE au prelaut refugiaţi. Italia, de pildă, îi lasă, adesea, pe refugiaţi să se deplaseze mai departe spre nordul continentului, deşi ar trebui să-i preia, potrivit aşa-numitei înţelegeri Dublin III.