1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

UE: Reformă ineficientă în agricultură

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş condiţionează subvenţiile de respectarea normelor de mediu. Propunerea este controversată.

default

Dacian Cioloş

Dacian Cioloş avea planuri mari: reforma sa agrară urma să devină o adevărată revoluţie ecologică. Cioloş vrea să oprească distrugerea mediului şi exploatarea naturii de către statele membre ale Uniunii Europene. Propunerile comisarului pentru agricultură se bazează pe principiul: subvenţii publice pentru performanţe publice. Mai exact, din 2014, agricultorii care vor primi bani europeni se vor angaja să respecte mediul înconjurător şi să protejeze speciile. În cazul în care condiţiile nu vor fi pe deplin îndeplinite, beneficiarilor li se pot reduce fondurile alocate cu pana la 30 la sută.

Dacian Cioloş - calul de bătăie în lupta politică

Bugetul UE pentru 2013 prevede circa 60 de miliarde de euro pentru sectorul agricol, adică peste 40 de procente din întreg bugetul european. Mulţi bani pentru un sector, care la nivelul comunitar nu numără mai mult de 5 la sută din totalul persoanelor active.

Dar şi fondurile europene scad de la an la an: cu cât bugetul UE se reduce, cu atât mai mici sunt şi plăţile către agricultori. În cadrul Uniunii există două tabere: europeni estici solicită fonduri majorate, în vreme ce alte state consideră că reducerile bugetare ar putea fi chiar mai mari. În noiembrie 2012, planurile propuse de comisarul pentru agricultură au eşuat. Singura modificare acceptată se referă la condiţionarea plăţilor de respectarea condiţiilor de mediu. Consecinţele sunt deja evidente: mai multe formulare, mai multă birocraţie.

Până în prezent, subvenţiile se acordau doar în funcţie de suprafaţa cultivată, indiferent de culturile sau producţiile obţinute de agricultori. "Dacă în Italia, cineva a plantat porumb, dar de cinci ani s-a decis în favoarea grâului, subvenţiile de 1000 de euro pro hectar rămân neschimbate", critică europarlamentarul CSU şi membrul Comisiei pentru Agricultură Albert Deß prevederile în vigoare.

UE şi regulile de joc

"În Germania, fermierii preferă să primească mai puţini bani, decât să aibă de-a face cu mai multă birocraţie", spune Albert Deß. Spectrul intereselor agricultorilor - de la micii fermieri la marii producători - este extrem de variat, aşa încât e greu de găsit numitori comuni. "Există diferenţe mari în subvenţii pentru fiecare stat membru în parte. Dacă un ţăran din Letonia primeşte 78 de euro, un agricultor grec beneficiază de 575 de euro. Situaţia nu mai poate fi acceptată la 20 de ani după extinderea Uniunii Europene."

Albert Deß are propriile lui terenuri agricole în Bavaria. Din discuţiile cu fermierii din zonă, cunoaşte foarte bine problemele. "În decizia adoptată de Parlament se aratră că nu ne dorim un nou sistem de plată, care să inducă noi mecanisme de control şi sancţiuni. Decizia a fost luată cu 90 la sută din totalul voturilor. Comisarul a ignorat hotărârea Legislativului şi avem acum un sistem nou. "

Willy Kampmann este şeful Asociaţei fermierilor germani de la Bruxelles. Şi el critică modificările legilslative recente: "Se constată că politica agrară devine mai complexă, probabil chiar mai complicată. Noile forme de acordare a plăţilor implică mai multă birocraţie." Kampmann se referă şi la reacţiile aşteptate din partea beneficiarilor, în urma recentelor modificări legislative. El crede că şi la nivel structural agricultura europeană va suferi schimbări vizibile.