1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

UE forţează Ucraina să taie în carne vie

Cu puţin timp înainte de sărbători au loc negocieri diplomatice intense între Ucraina şi UE. Iaţeniuk merge la Bruxelles, iar Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe vizitează Kievul. Tema principală: banii.

default

Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk

Vistieria statului este goală, iar un vecin cu stare era chemat să salveze ţara. Astfel arăta Ucraina la jumătatea lunii decembrie a anului 2013, când fostul preşedintele, Viktor Ianukovici, pleca într-o vizită oficială la Moscova. Omologul său rus, Vladimir Putin, a oferit Ucrainei un credit de 15 miliarde de dolari. Un an mai târziu, Ucraina cere din nou ajutor, de data aceasta din partea Occidentului. Este clar că vizita premierului Iaţeniuk la Bruxelles are un singur scop principal: banii.

Prim-ministrul ucrainean vine la Bruxelles cu ocazia primei întâlniri a Consiliului de Asociere. Noua instituţie are menirea de a sprijini implementarea Tratatului de Asociere între UE şi Ucraina, semnat vara trecută. Punctul principal al Tratatului, zona de liber schimb, a fost însă amânat până la sfârşitul lui 2015 din cauza criticilor virulente ale Rusiei.

Necesarul financiar al Ucrainei, afectată serios de războiul împotriva separatiştilor pro-ruşi, aproape s-a dublat. Anul viitor, pe lângă creditul oferit de FMI, ţara are nevoie de încă 15 miliarde de dolari, a declarat Iaţeniuk în parlament cu ocazia prezentării programului guvernului său. Estimările, a spus acesta, au la bază calcule estimative efectuate de "Financial Times". Din partea FMI, Ucraina ar urma să primească 16,7 miliarde de dolari, un sfert din această sumă fiind, deja, virată.

Premierul ucrainean a declarat că ţara sa nu este capabilă să evite singură falimentul. "Fără ajutorul partenerilor noştri internaţionali este imposibil", a spus Iaţeniuk.

Guvernul de la Kiev vrea ca banii care lipsesc să fie strânşi în cadrul conferinţei donatorilor. O asemenea conferinţă se află în discuţii de mai multe luni de zile, însă nu se cunoaşte data exactă la care ar putea avea loc. Unii analişti sunt de părere că guvernele occidentale aşteaptă să se încheie alegerile anticipate, respectiv formarea noului guvern.

Directorul Centrului pentru Studii Politice Europene din Bruxelles, Daniel Gros, a declarat pentru Deutsche Welle, că UE manifestă înţelegere faţă de situaţia dificilă în care se află Ucraina. "Kievul are o mare problemă. Vrea, simultan, să pună pe picioare o armată mare şi solidă, să reformeze economia şi să ţină populaţia în frâu", a declarat expertul. Pe de altă parte, mai spune acesta, "Bruxelles-ul este dezamăgit de lipsa de consistenţă a reformelor promise nu doar în domeniul economic, ci şi în cadrul Internelor şi Justiţiei".

Premierul ucrainean pare că ştie acest lucru. "Ajutoarele internaţionale pentru Ucraina nu vor veni decât dacă vom face reforme", a spus el. Iaţeniuk vine la Bruxelles cu o mână întinsă şi cu cealaltă plină de planuri de reformare a ţării.

Statul ucrainean vrea să reducă masiv cheltuielile bugetare şi să taie subvenţiile. Tarifele la energie electrică, apă şi gaze aproape s-au triplat. Vârsta minimă de pensionare ar putea creşte de la 60 de ani, cât este în prezent, la 63 de ani. În plus, asistenţa medicală gratuită urmează să fie înlocuită de un sistem de asigurare. De austeritate nu vor scăpa nici măcar oamenii cu salarii mici, ale căror subvenţii vor fi diminuate sau anulate de tot.

UE a aprobat în luna martie acordarea unui pachet financiar în valoare de 11 miliarde de euro pentru Ucraina. La Kiev nu a ajuns până acum decât o mică parte din aceşti bani. Următoarele tranşe sunt condiţionate de implementarea măsurilor de austeritate cerute de occidentali.

De altfel, o bună parte din "ajutorul străin" destinat Ucrainei va ajunge tot în străinătate. Numai anul acesta, ucrainenii "au achitat datorii şi credite în valoare de 14 miliarde de dolari", a spus Iaţeniuk în parlament. Daniel Gros consideră că o astfel de abordare este greşită. Ucraina ar trebui să negocieze o eventuală amânare a acestor plăţi.

Din cele peste 10 miliarde de euro din partea UE, mai puţin de 100 de milioane, deci 1 la sută din sumă, vor fi folosite pentru ajutoare umanitare şi consolidare economică, reiese dintr-o analiză realizată de Gros şi colegii săi. "Dacă ne gândim la nivelul corupţiei din Ucraina, astfel de programe de ajutorare reprezintă o picătură într-un ocean", a declarat Daniel Gros.

Expertul recomandă Uniunii Europene să adopte o strategie atipică în Ucraina. În loc de a pompa bani către guvernul de la Kiev, UE ar trebui să deschidă mai multe birouri în provinciile ucrainene şi să direcţioneze banii direct spre cei care au nevoie de ei. "Sumele acestea acestea ar prinde bine pensionarilor sau gospodăriilor foarte sărace, care vor fi obligate, curând, să plătească facturi foarte mari la încălzire", a mai spus Gros în interviul acordat DW.