UE face presiuni asupra Croaţiei

Croaţia, cel mai recent membru al UE, a produs foarte rapid supărare la Bruxelles. Cu numai două zile înaintea aderării petrecute la 1 iulie 2013, puterea de la Zagreb a adoptat o controversată modificare de lege, care interzice extrădarea prezumtivilor delicvenţi, dacă fapta a fost comisă înaintea datei de 7 august 2002. "Croaţia a modificat unilateral regulile jocului", a declarat pentru DW Gunther Krichbaum, preşedintele Comsiei pentru afaceri europene a Parlamentului german.

Viviane Reding, comisar european pentru Justiţie, a cerut Croaţiei să aplice "de îndată" şi "integral" prevederile legate de mandatul de arestare european. Vineri, 23 august, expiră ultimatumul acordat de Comisia Europeană guvernului de la Zagreb. Până atunci, ministrul croat al Justiţiei, Orsat Milienici, este chemat să declare că modificarea de lege a fost abrogată.

Readucerea la forma iniţială a legii trebuie să se încheie "până la începutul toamnei", se arată într-o scrisoare adresată de Reding executivului croat, care a fost prezentată şi presei. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Comisia Europeană va analiza "toate opţiunile de acţionare" care îi stau la dispoziţie. Între altele este vorba de blocarea parţială a ajutoarelor financiare.

Controversata modificare de lege oferă protecţie ofiţerului de informaţii Iosip Perkovici şi altor 20 de prezumtivi delicvenţi care trăiesc în Croaţia, făcând imposibilă extrădarea lor.

Perkovici a fost pe vremuri ofiţer de rang înalt în cadrul temutului serviciu secret iugoslav UDBA. Poliţia secretă a regimului comunist făcea în permanenţă vânătoare de aşa-numiţi "inamici interni" ai Iugoslaviei, şi de emigranţi care activau politic în străinătate.

UDBA şi Iosip Perkovici sunt acuzaţi între altele că l-au ucis pe dizidentul croat Stiepan Djurekovici, activ şi în domeniul afacerilor cu petrol. Crima a avut loc în 1983 la Wolfrathshausen, în Bavaria, RFG. Deşi procuratura din Karlsruhe cere din 2009 extrădarea lui Perkovici pentru a fi judecat în Germania, această cerere nu a fost până azi onorată. În timp ce mulţi se întreabă în occident de ce Croaţia oferă protecţie unor prezumtivi criminali, Perkovici trăieşte nestingherit într-un cartier de lux al capitalei Zagreb.

Cazul Perkovici a redeschis în Croaţia o serie de răni mai vechi. Este vorba de elucidarea propriului trecut şi de întrebarea cu ce a supărat Djurekovici cel ucis, regimul comunist iugoslav. Jurnalistul croat de investigaţie Zeliko Peratovici susţine că Djurekovici ar fi fost mai ales un pericol pentru cariera politicianului Mika Spiliak, care trebuia să preia la finele anului 1983 preşedinţia prin rotaţie a statului iugoslav.

O afacere de corupţie petrecută la compania petrolieră croată INA, în care era implicat fiul lui Spiliak, i-a stat în drum acestui politician. "Omul de afaceri Djurekovici trebuia să depună mărturie în proces. Spiliak senior s-a speriat că acesta ar putea dezvălui practicile ilegale ale fiului său, ruinându-le amândurora cariera. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple, conducerea politică a Iugoslaviei de atunci a ordonat UDBA să-l asasineze pe Djurekovici", a declarat pentru DW Peratovici. După această crimă, Spiliak a devenit într-adevăr preşedintele Iugoslaviei, iar ofiţerul Iosip Perkovici a fost promovat şef al UDBA din Croaţia.

De ce îi vine atât de greu Croaţiei astăzi să extrădeze un fost membru al temutei poliţii secrete iugoslave? În noul stat membru al UE, în presa din această ţară, se spune că Perkovici ar putea trăda în Germania secrete incomode legate de politicieni croaţi şi misiuni sub acoperire ale serviciilor secrete croate şi iugoslave. Se zvoneşte că Perkovici ar fi întreţinut la începutul anilor 90 legături foarte strânse cu fostul preşedinte croat Franio Tudjman. După ce Croaţia şi-a declarat, în 1991, independenţa, tocmai Perkovici a fost desemnat să organizeze şi conducă serviciile secrete ale tânărului stat. Şi astăzi întreţine relaţii cu politicieni de rang înalt, potrivit ziaristului Peratovici.

"Ştiu într-adevăr câte ceva despre oameni foarte importanţi în Croaţia", a declarat recent Perkovici în cadrul unui interviu oferit unui cotidian croat. Vorbele sale sună ameninţător. Dar presiunile UE ar putea fi un catalizator în vederea elucidării istoriei recente a ţării de la Marea Adriatică.