1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

UE este chemată de ONG-uri să-şi reconsidere strategia de securitate

Summitul de la Deauville - care va debuta luni - va fi dominat de cooperarea în domeniul securităţii paneuropene. Dar sunt liderii Germaniei, Franţei şi Rusiei persoanele potrivite pentru a dezbate această temă presantă?

default

Trilaterala de securitate: Medvedev - Merkel - Sarkozy

Cancelarul german Angela Merkel va participa la summitul anual de la Deauville pentru a purta convorbiri cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cu cel al Rusiei, Dmitri Medvedev, pentru a găsi noi modalităţi de îmbunătăţire a cooperării între cele trei state în domeniul securităţii. Liderii vor discuta de asemenea despre o eventuală poziţie comună la summitul G-20 ce va avea loc în noiembrie în Coreea de Sud, precum şi despre obiectivele Franţei care va prelua conducerea G-20 la următoarea reuniune şi preşedinţia G-8 în ianuarie.

Întâlnirea din Franţa are loc într-o perioadă în care relaţiile Moscovei cu blocul comunitar par a se fi îmbunătăţit, mai ales că Federaţia Rusă şi-a fixat ca prioritate ameliorarea relaţiilor în special cu fostele state sovietice care acum sunt membre ale UE. Pe agenda de securitate, cei trei lideri au fixate teme precum conflictul moldo-transnistrean şi cel dintre Armenia şi Azerbaidjan cu privire la provincia Nagorno-Karabakh - pe scurt: conflicte îngheţate în estul continentului.

Aceste conflicte - dar şi alte probleme de securitate - se înscriu în mod evident în vecinătatea comună a UE şi a Rusiei şi au implicaţii strategice şi de securitate cât se poate de concrete. Dar un raport publicat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (CERE) afirmă că summitul Merkel-Medvedev-Sarkozy are o agendă corectă, doar lista de participanţi ar fi greşită.

Südossetien: Mehrere hundert Tote bei Kämpfen NO FLASH

Europa nu a putut împiedica un război în Georgia

Raportul sugerează ca UE să acorde mai multă atenţie Rusiei şi Turciei

Documentul intitulat "Iluzia ordinii într-o Europă multipolară" afirmă că un "trialog" UE-Rusia-Turcia ar fi mult mai eficient decât actuala formulă în tentativa de a găsi soluţii la conflicte şi de a promova stabilitate în regiunile problemă ale Europei de est şi Asiei centrale.

Mark Leonard, directorul CERE, este de părere că o nouă formulă de negociere, chiar şi în cadru informal, ar impulsiona din nou instituţiile de securitate europene. "Unul din motivele pentru care asistăm la actualul blocaj instituţional este acela că Rusia nu recunoaşte legitimitatea acestora", spune Leonard într-un interviu acordat Deutsche Welle. "Între timp, Turcia este frustrată de felul în care este gestionat procesul său de integrare europeană. Este atât de greu sa duci ceva la bun sfârşit prin intermediul instituţiilor europene, încât unele state acţionează pe cont propriu în afara cadrului comunitar. Este un fenomen periculos, având în vedere că ne dorim cu toţii un continent unit care să funcţioneze pe baza unor instituţii multilaterale, nu prin intermediul unor sfere de influenţă". Leonard subliniază şi că "Europa este pe cale de a rata o oportunitate de a manifesta creativitate şi iniţiativă în abordarea problemelor de securitate continentală".

Manöver der armenischen Armee

Manevre ale armatei armene în Nagorno Karabakh

Europa trebuie să-şi asume responsabilitatea propriei securităţi

În contextul în care SUA - protectorul tradiţional al Europei - îşi concentrează atenţia către problemele sale din Afganistan, către ameninţări de securitate din Iran şi către problemele economice avute cu China, ONG-ul cere Europei prin raportul publicat să îşi asume responsabilitatea pentru securitatea în propria vecinătate. Autorii afirmă că actualul sistem european nu a reuşit să prevină războaie în Kosovo şi Georgia sau dispute între Rusia şi Ucraina în domeniul petrolului şi gazelor naturale, aşa încât Europa trebuie să-şi adapteze structurile la realitatea din teren.

Mark Leonard afirmă că, în ciuda politicii de vecinătate extrem de complexe dezvoltate de UE, "zona de instabilitate din Balcani, Europa de est şi Asia centrală este brăzdată de tensiuni interetnice, state cu instituţii slabe şi probleme energetice". Raportul sugerează că un nou forum de discuţie între UE, Rusia şi Turcia ar avea mai multe şanse de a reduce tensiunile de la graniţele comunitare prin demilitarizarea regiunilor cele mai volatile şi rezolvarea conflictelor îngheţate.

Dacă rezultatele iniţiale ar fi satisfăcătoare, atunci statele europene ar putea deveni mai receptive şi către propunerea Rusiei de semnare a unui tratat de securitate european. Această idee a fost primită cu mult scepticism atât de state membre ale UE cât şi de SUA care se tem că Rusia ar primi de facto un drept de veto în planurile Alianţei Nord-Atlantice.

Afghanistan USA Armee Symbolbild Militär Flash-Galerie

Protectorul tradiţional al Europei - SUA - se concentreză pe propriile probleme (Afganistan)

Experţii prognozează efecte pozitive ale unui forum de securitate tripartit

Asher Pirt, cercetător al British East-West Center, un ONG care lucrează cu Rusia şi alte state din CSI, este de părere că toate părţile ar avea de câştigat din asocierea într-o structură comună de securitate. El subliniază că o combinaţie a celor trei puteri - UE, Rusia şi Turcia - ar putea avea efecte pozitive în regiuni instabile ale continentului.

"Rusia şi Turcia au şi legături lingvistice cu grupările etnice din spaţiul fostei URSS. De exemplu, actuala criză din Kîrgîstan are nevoie urgentă de intervenţii diplomatice din partea Rusiei, dar şi a Turciei", spune Pirt.

El adaugă că "este în continuare nevoie de UE pentru a finanţa proiecte pe termen lung care să promoveze înţelegerea dintre părţile conflictante, dar toate puterile din regiune trebuie să ajute la finanţarea unor proiecte de educaţie, reorientare profesională şi promovare a unei societăţi democratice".

Toţi experţii sunt însă de acord cu faptul că şi această nouă structură de securitate - dacă va exista vreodată - se va confrunta cu dificultăţi enorme în rezolvarea conflictelor existente. Problemele de securitate presupun o muncă de decenii pentru rezolvarea lor. Dar ONG-urile avertizează că actualul cadru instituţional a demonstrat deja că este nefuncţional, astfel încât toate tentativele sunt sortate eşecului în lipsa modernizării abordării acestor chestiuni.

Autori: Nick Amies / ldc
Redactor: dw