1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

UE discută despre noi sancţiuni împotriva Rusiei

În interiorul UE creşte revolta împotriva politicii Rusiei faţă de Ucraina, unii acuză Moscova că ar fi "invadat" ţara vecină. Totul pare a se îndrepta spre o nouă rundă de sancţiuni.

Pe ordinea de zi a reuniunii şefilor stat şi de guvern ai ţărilor UE ce se desfăşoară sâmbătă la Bruxelles, se afla de fapt nominalizarea noilor responsabili la vârful instituţiilor comunitare. Criza din Ucraina a schimbat însă planurile iniţiale. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko intenţionează să ceară liderilor UE sprijin pentru guvernul său. Şi, pe fundalul amestecului tot mai pronunţat al Rusiei în treburile Ucrainei, se discută tot mai intens despre noi sancţiuni. Vineri, după consfătuirile preliminare ale miniştrilor de Externe ai ţărilor UE, un diplomat a declarat: "Există consens că se impune un răspuns ferm". În plus, înalta reprezentantă pentru politică externă a UE, Catherine Ashton, a declarat sâmbătă, la capătul unei noi reuniuni a şefilor diplomaţiei: "Toţi miniştrii sunt profund îngrijoraţi de recenta agresiune împotriva Ucrainei, comisă de trupe ruse regulate".

La rândul său, Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a avertizat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, că ţara sa va avea de plătit "un preţ însemnat" dacă continuă să destabilizeze Ucraina. Potrivit Comisiei de la Bruxelles, Barroso şi Putin au discutat telefonic "foarte deschis" despre evoluţiile din estul Ucrainei.

Komorowski: Întăriţi flancul de est

Şi preşedintele Poloniei, Bronislav Komorowski, este adeptul unor noi sancţiuni. În opinia sa, "Rusia năzuieşte spre o restaurare a imperiului rus şi a operat o invazie în Ucraina". Pentru postul public german de radio Deutschlandfunk, el a continuat: "Sancţiunile sunt justificate şi necesare. De asemenea se impune o întărire a flancului estic al NATO".

Preşedintele polonez a avertizat de asemenea că o politică de cedare în faţa Rusiei nu va aduce nimic bun. "Întâi a fost revendicată Crimeea, acum sunt vizate şi alte teritorii ale Ucrainei şi toţi se întreabă ce va mai urma. Se ştie că slăbiciunea potenţialelor victime poate încuraja agresiunea, după cum, invers, forţa descurajează o politică agresivă", a mai afirmat el.

Încă un avion militar ucrainean doborât

Guvernul de la Kiev a confirmat în răstimp doborârea încă unui avion de luptă în estul Ucrainei. Avionul, de tip Su-25, a fost doborât vineri "de un sistem antiaerian rusesc", a comunicat conducerea armatei. Totuşi, pilotul a reuşit să se catapulteze şi a scăpat teafăr.

Preşedintele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Didier Burkhalter, s-a arătat deosebit de îngrijorat de escaladarea conflictului. El a declarat de asemenea că informaţiile privind livrările ruseşti de armament şi trimiterea de luptători în estul Ucrainei trebuie verificate amănunţit. În plus, Burkhalter a informat că misiunea de observatori a OSCE a trimis recent o echipă în oraşul-port Mariupol, aflat în sud-estul Ucrainei, pentru a avea acces la "informaţii verificate privind evoluţiile actuale".

Siguranţa reactoarelor nucleare este în pericol

Pe fundalul luptelor din Ucraina, specialişti germani avertizează că avarierea voită sau accidentală a unor reactoare nucleare ar provoca o uriaşă catastrofă. În Ucraina funcţionează în prezent 15 astfel de reactoare, grupate în patru centrale. La doar 200 de kilometri depărtare de zona în care se desfăşoară luptele se află centrala atomică Zaporişia. Ea nu este aproape deloc apărată împotriva unor tiruri directe, avertizează pentru cotidianul german WAZ expertul Greenpeace Tobias Münchmeyer. Învelişul din beton al celor şase reactoare ale centralei are o grosime de numai 1,20 de metri. Astfel, el nu ar face faţă decât prăbuşirii unor avioane de mici dimensiuni. În regiune "există însă numeroase arme anti-tanc, capabile să străpungă o astfel de scoarţă", a atenţionat Münchmeyer. La rândul său, Michael Sailer, fizician în cadrul Ökoinstitut Darmstadt, a avertizat că o întrerupere a curentului vreme de mai multe ore, provocată de lupte, ar putea arunca în aer reactoarele. "Am avea o situaţie similară celei de la Fukushima", a declarat el pentru aceeaşi publicaţie.