1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

UE: Corul vocilor critice ia amploare

Odată cu extinderea crizei financiare, a crescut şi numărul euroscepticilor. Tot mai multe mişcări anti-UE profită de pe urma neîncrederii crescânde a populaţiei în responsabilii de la Bruxelles.

În Grecia se numesc Plan B, în Marea Britanie UKIP, iar în Germania AfD. Adversarii UE şi în primul rând ai monedei unice euro îşi aduc aportul la un tot mai pronunţat climat ostil. În timp ce unele formaţiuni solicită doar părăsirea zonei euro, altele se pronunţă pentru retragerea totală din marea familie europeană, ceea ce ar însemna în final destrămarea Uniunii Europene.

Unificarea europeană - principala victimă a crizei euro

Trendul europsceptic care s-a făcut simţit la alegerile europene din 2009 a luat amploare, de vreme ce criza euro nu numai că n-a putut fi soluţioantă, ci afectează, pe rând, o ţară după alta.

Dovadă a actualei stări de spirit din cadrul UE este rezultatul unui recent sondaj efectuat de Pew Research Center din Washington. Doar 45 la sută dintre respondenţi mai susţin UE, faţă de 60 de procente cu un an în urmă. Chestionate au fost aproximativ 7500 de persoane din şapte state: Germania, Franţa, Italia, Spania, Marea Britanie, Polonia şi Republica Cehă. Think tank-ul american apreciază că în discuţie nu se mai află doar soarta euro, ci a întregii construcţii europene. "Eforturile despuse de-a lungul ultimei jumătăţi de secol de unificare a Europei reprezintă principala victimă a crizei euro", conchid experţii din Washington.

Directorul Centrului de studii pentru integrare europeană din Bonn, prof. Ludger Kühnhardt, nu vede, ce-i drept, ameninţată integrarea europeană, dar admite că actuala criză financiară afectează profund acest proces.

Elmar Brok, preşedintele Comsiei pentru politică externă a Uniunii Europene, e de părere că înmulţirea vocilor critice la adresa UE are de-a face cu o scădere a încrederii oamenilor în clasa politică, în general, nu doar în cea de la Bruxelles.

Iau amploare mişcările anti-UE

Chiar şi în Germania, ţară care n-a fost, până acum, profund afectată de criza euro, rândurile adversarilor UE s-au întărit. Nu e exclus ca noua formaţiune, Alternativa pentru Germania (AfD), să obţină numărul necesar de cinci procente la alegerile din toamnă pentru a pătrunde în Bundestag. În cele mai recente sondaje, AfD s-a bucurat de o susţinere de 2-3%. Un rezultat bun la scrutinul parlamentar din toamnă al AfD ar putea costa mult uniunea forţelor conservatoare CDU/ CSU, însemnând chiar o înfrângerea la urne. Partidul anti-european a fost fondat de foşti membri CDU.

Politologul german Ludger Kühnhardt nu osteneşte să avertizeze faţă de consecinţele nefaste ale unei retrageri din spaţiul euro. O piaţă comună europeană, explică el, nu e posibilă fără o monedă unică, aşa cum nici aceasta nu are sens, pe termen lung, fără o uniune politică europeană. Euro, mai spune Kühnhardt, este "corsetul pieţei comune europene".

Forţele populiste de dreapta profită şi ele de pe urma trendului eurosceptic. Criza euro a dat şi apă la moara secesioniştilor europeni, în Catalonia, Scoţia sau Flandra, de pildă. Elmar Brok are înţelegere pentru dorinţa unei identităţi regionale, atâta vreme cât nu se urmăreşte scindarea Europei în state mărunte. Dacă Europa se află într-un proces de unificare, avertiezază Brok, ar fi o greşeală ca, în acelaşi timp, o serie de state să se divizeze. "O Uniune Europenă cu 40 de state sau chiar mai multe n-ar mai fi capabilă să acţioneze".

Europarlamentarul conservator german propune dezbateri, de pildă o dată pe an în parlamentul fiecărui stat membru al UE, pe tema avantajelor şi costurilor pe care le implică apartenenţa la marea familie europeană. Aşa ar putea fi redusă neîncrederea cetăţenilor în construcţia europeană.