1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

UE: Bani și motivație pentru partenerii estici

Astăzi începe un summit UE cu Moldova și celelalte țări ale Parteneriatului estic. Uniunea cere reforme și promite ajutoare financiare, scrie Bernd Riegert de la Bruxelles.

EU Gipfel Petro Poroschenko und Tusk (Reuters/E. Vidal)

Poroșenco și Tusk la Bruxelles

Cu toate că negocierile pentru formarea unui guvern au eșuat în Germania, cancelara Angela Merkel participă la summitul UE cu Moldova și alte cinci state ale Parteneriatului estic. "E un semnal important", a declarat Comisarul european pentru politica de vecinătate și extindere, Johannes Hahn, pentru DW. "Germania e un partener de bază. Faptul că țara e reprezentată de șefa de guvern demonstrează preocuparea pentru Parteneriatul estic." 

În urmă cu o săptămână, Merkel a lipsit de la summitul special UE de la Göteborg, privind problemele sociale, pentru că era prea ocupată cu formarea unei coaliții. La summitul cu statele Parteneriatului estic, la care participă Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Belarus și Azerbaijan, sunt prezenți 22 din cei 28 de șefi de stat și de guvern ai Uniunii Europene. 

20 de proiecte până în 2020

"Ușa spre Uniunea Europeană rămâne deschisă pentru aceste state", a spus Johannes Hahn, "dar prioritatea e să punem în aplicare ceea ce scrie, până acum, în primul rând pe hârtie." Hahn se referă la 20 de proiecte concrete din domeniul economiei, al energiei, infrastructurii și statului de drept, care urmează să fie implementate până în anul 2020. Pe moment, solicitările Moldovei, Ucrainei și Georgiei de a face pași concreți în direcția unei aderări la UE par să lase Uniunea rece. "Aceste țări sunt încă foarte departe de o aderare la UE", a declarat deputata europeană Rebecca Harms din grupul Ecologiștilor, care se ocupă de Parteneriatul estic. În plus, UE nu are acum capacitatea de a primi noi state membre, a mai adăugat europarlamentarul german. Cu toate acestea, ușa nu trebuie închisă.

"Nu putem să solicităm doar reforme, trebuie să le și sprijinim. Angajamentul e important, nu numai banii", consideră Rebecca Harms, amintind de Ucraina, unde s-a văzut că e posibilă înființarea unui tribunal privind corupția și a unei procuraturi speciale, "dacă și Europa depune un efort". În schimb, în Moldova presiunea reformelor a avut și consecințe negative, crede deputata: Oamenii au avut impresia că le merge și mai rău în urma cursului european decât înainte. S-a ajuns la cazuri extrem de grave de corupție și deturnare de fonduri. "Acești factori au contribuit la alegerea unui președinte eurosceptic în Moldova. Nu-i un semn bun", crede Harms.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, s-a întâlnit recent cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. După această întrevedere are doar cuvinte de laudă pentru UE - și pentru propria activitate: "Implementăm reforme peste reforme. Vrem să ne facem temele", spune Poroșenko, adăugând că Ucraina va face tot posibilul pentru ca cele 20 de proiecte să aducă beneficii cetățenilor. În discuția cu Tusk, președintele Ucrainei și-a reînnoit propunerea ca ajutoarele financiare pentru țara sa să fie suplimentate.

Ukraine Abgeordnete im EU-Parlament Rebecca Harms in Kiew (DW/O. Holubow)

Rebecca Harms la Kiev

Nu numai banii contează 

Comisarul Johannes Hahn e sceptic față de propunerea Parlamentului European și a statelor Parteneriatului estic în vederea unui fond de investiții special pentru Moldova, Ucraina și Georgia: "E frumos că vin idei noi, dar avem deja un plan de investiții general în UE, care poate fi folosit de firme care vor, de pildă, să facă afaceri cu Ucraina." Întâi ar trebui puse în aplicare hotărârile existente. Pentru Ucraina există un document de 700 de pagini cu pașii concreți ai reformelor prevăzute pentru următorii șase până la zece ani. Johannes Hahn a amintit că UE a acordat subvenții de 5,4 miliarde de euro pentru aceste țări de la înființarea Parteneriatului estic în 2009 încoace - pe lângă ajutoarele bilaterale. Ucraina a primit credite de 13 miliarde de euro după schimbările politice și atacurile din Rusia. 

Eforturile de a apropia statele esteuropene de UE nu trebuie reduse, a subliniat Rebecca Harms, perspectiva aderării la UE trebuie să rămână. Altfel s-ar crea impresia că UE ține cont de poziția Kremlinului, care se opune unei integrări europene a Ucrainei.

Înainte de începerea summitului, Johannes Hahn a avertizat însă că așteptările în vederea unei aderări europene a țărilor din Parteneriatul estic nu trebuie să fie prea mari: "Astfel de așteptări ar fi greșite și ar duce la o presiune prea mare asupra guvernelor acestor state". Comisarul european a pledat pentru crearea unui cordon de state stabile și bogate la granița de est a Uniunii Europene. Un instrument în acest sens ar putea fi creditele în moneda locală pentru întreprinderi mici și mijlocii. UE pune la dispoziție o finanțare de început de 100 de milioane de euro. "Trebuie să exportăm stabilitate, în loc să importăm incertitudine și sărăcie", crede Hahn. El a adăugat că acest curs e în interesul Uniunii Europene.

Deși a fost invitat, președintele belarus Aleksandr Lukașenko nu participă la summit. UE a ridicat sancțiunile împotriva sa în primăvară. Nu-i o catastrofă că nu vine, a declarat Johannes Hahn: Fiecare țară trebuie să stabilească singură ritmul în care se apropie de Europa, iar UE pledează pentru soluții individuale. "Belarus ar vrea să înceapă negocierile pentru primul acord bilateral cu UE, dar va mai dura", explică Hrant Kostanyan de la Centrul European de Politică. "E foarte important acordul de parteneriat care va fi semnat cu Armenia." Azerbaijanul mai negociază un astfel de acord. Hrant Kostanyan amintește că Belarus, Armenia și Azerbaijan sunt încă foarte departe de "acordurile de asociere foarte ambițioase cu UE" ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei.

Autor: Bernd Riegert / das

Vă mai recomandăm