1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

UE a riscat ca să poată apăra Moldova de tancurile ruseşti

„Republica Moldova este mai aproape decât crede de UE şi ar putea obţine o perspectivă de aderare la UE mai devreme decât se aşteaptă”, a declarat la Chișinău premierul Poloniei, Donald Tusk.

Premierul moldovean Iurie Leancă, alături de cancelarul Angela Merkel

Premierul moldovean Iurie Leancă, alături de cancelarul Angela Merkel

El a menţionat că „UE şi-a asumat riscul de a grăbi parcursul european al Moldovei” şi şi-a exprimat speranţa că autorităţile de la Chişinău nu vor ceda în faţa presiunilor din exterior. Potrivit lui Donald Tusk, liberalizarea rapidă a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni (mai 2014) şi semnarea mai devreme decât se anunţase a Acordului de Asociere Republica Moldova - UE (în iunie 2014) sunt acţiuni menite să accelereze continuarea parcursului european al Moldovei. „Sunt riscuri pe care UE şi le asumă, deoarece este încrezătoare în aspiraţiile europene ale Moldovei. Uniunea Europeană oferă oportunităţi tuturor statelor membre, iar Polonia, care a depăşit deja etapele prin care trece în prezent Republica Moldova, a înregistrat beneficii deosebite”, a menţionat oficialul de la Varşovia.

Iurie Leancă: „Ne aşteptăm la provocări!”

Tensiunile care se simţeau în ultimul timp pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene au pierdut săptămâna aceasta din intensitate, iar problemele au început să fie discutate la nivel diplomatic. Totuşi, premierul moldovean Iurie Leancă a avertizat că se aşteaptă la anumite provocări din partea regimului separatist de la Tiraspol. Potrivit lui, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia "a creat aşteptări" în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. "Suntem îngrijoraţi din cauza apropierii frontierelor noastre de criza ucraineană. Suntem îngrijoraţi pentru că avem, de 23 de ani, o problemă de separatism similară", a spus Iurie Leancă. Îngrijorările premierului moldovean vin după declaraţia generalului NATO, Philip Breedlove, care a avertizat cu privire la o posibilă incursiune rusească, prin Ucraina, în vederea ocupării Transnistriei.

„Blocada Transnistriei” - un argument fals al lui Vladimir Putin

Situaţia din regiunea transnistreană a fost unul dintre subiectele abordate în cadrul convorbirii telefonice de vineri a preşedintelui american Barack Obama cu omologul său rus, Vladimir Putin. Potrivit unui comunicat al Kremlinului, Putin a spus că „Rusia este interesată de funcţionarea eficientă a actualului format de negocieri „5+2” în problema transnistreană” şi l-a atenţionat pe Barack Obama asupra a ceea ce Putin a numit „blocada externă reală a Transnistriei”, cu referire la anumite presupuse restricţii impuse de Ucraina. Potrivit preşedintelui rus, „această blocadă complică semnificativ condiţiile de viață ale oamenilor din regiune, împiedică mobilitatea lor şi desfăşurarea activităţilor comerciale şi economice normale”. Autorităţile ucrainene au anunţat că nu au blocat în nici un fel, economic, Transnistria, dar au sporit măsurile de securitate la graniţă.

Încă o moţiune de cenzură înaintată de comunişti

La Chişinău, forţele politice pro-ruse agită în continuare spiritele. Grupul parlamentar al comuniştilor a iniţiat o nouă moţiune de cenzură împotriva Guvernului, invocând presupusa „aliniere” a Republicii Moldova la sancţiunile UE faţă de Federaţia Rusă. Şi asta chiar dacă Ministerul de Externe al Republicii Moldova a dezminţit în repetate rânduri alinierea la sancţiunile amintite. Potrivit ministrului adjunct de Externe, Iulian Groza, „Republica Moldova s-a aliniat doar la sancţiunile cu privire la măsurile restrictive (îngheţarea de active, fără restricţii de circulaţie) impuse la solicitarea autorităţilor ucrainene foştilor oficiali ucraineni pentru învinuiri de delapidări de fonduri şi încălcarea drepturilor omului”. Deputaţii din majoritatea parlamentară de la Chişinău susţin că moţiunea de cenzură a comuniştilor va eşua (ca şi altele două înaintate anterior) şi că, prin aceste minciuni, comuniştii speră să se menţină în atenţia opiniei publice.

Ieşirea Moldovei din CSI este inevitabilă

Concomitent cu demersurile politico-diplomatice ale Ucrainei de abandonare a Comunităţii Statelor Independente (CSI), forţele politice pro-europene de la Chişinău au început să pregătească societatea de ieşirea Moldovei din CSI – un imperativ în perspectiva aderării Moldovei la UE. Liberalii din Parlamentul de la Chişinău au înregistrat câteva iniţiative în acest sens, invocând invazia Rusiei în Ucraina ca fiind incompatibilă cu principiile în baza cărora a fost formată CSI. Deocamdată, în coaliţia de guvernare de la Chişinău nu există o poziţie consolidată în această privinţă. Partidul Democrat, care face parte din coaliţia pro-europeană de guvernare, susţine că mai întâi „este necesar ca Moldova să-şi construiască o casă europeană şi abia după aceea să demoleze vechea casă”.

Analistul politic Petru Bogatu crede, însă, că după evenimentele din Ucraina, care vor dicta o nouă conjunctură politică, Republica Moldova se va pomeni, cu sau fără voie, în afara CSI. Analistul invocă cinci argumente:

Primul. Ucraina începe procedurile de retragere din CSI. Drept rezultat, Republica Moldova în timpul apropiat nu va avea hotar comun cu statele membre ale acestei alianţe economice, spaţiul comunitar răsăritean fiind fragmentat. În plus, fără Ucraina, CSI îşi pierde orice raţiune.

Al doilea. Kievul anunţă oficial că va lupta pe diverse căi pentru eliberarea teritoriilor ocupate. Astfel, anexarea Crimeei pune Ucraina în stare de război cu Rusia. În această situaţie, continuarea cooperării Chişinăului cu Moscova peste capul Kievului s-ar constitui într-un afront diplomatic la adresa celor din urmă. Republica Moldova face tandem cu Ucraina în procesul de integrare europeană, celor două state fiindu-le scris să meargă mână-n mână.

Al treilea. Sancţiunile economice se înăspresc şi se diversifică. Embargoul impus de SUA şi UE va constrânge Chişinăul să se alăture într-o măsură mai mare sau mai mică acţiunilor internaţionale de pedepsire a Kremlinului, fapt ce va bloca toate mecanismele încă existente de funcţionare a CSI.

Al patrulea. Rusia este exclusă din G8, care redevine astfel G7. Barack Obama declară că Moscova va fi izolată, iar statutul ei extern va fi coborât. În aceste împrejurări, Kremlinul va folosi CSI şi alte instituţii la îndemână pentru a zădărnici represaliile occidentale. Republica Moldova s-ar păcăli dacă ar apuca nada întinsă de ruşi.

Al cincilea. Cum Rusia se transformă într-un stat paria, aerul din jurul ei va fi irespirabil. Următorul summit CSI, bunăoară, urmează să aibă loc la Kiev, care, neîndoios, va refuza să-l găzduiască. Kremlinul ar putea să propună Chişinăului să-l adăpostească. Însă Republica Moldova nu poate accepta această ofertă, deoarece gestul său ar deranja deopotrivă şi Ucraina, şi Occidentul.