1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

UE a luat-o pe drumul cel bun

Brexit, politica de apărare şi migraţia sunt temele centrale la summitul UE, care are loc astăzi şi mâine la Bruxelles. Spre deosebire de ultimele reuniuni la vârf, atmosfera este marcată în bună măsură de optimism.

Donald Tusk (picture-alliance/dpa/A. Rain)

Donald Tusk: "Ultimele evoluţii de pe continent arată că s-a pornit pe drumul cel bun".

Invitaţiile lansate în trecut de preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk soseau de regulă în contextul unei crize semnificative. De data aceasta, înaintea începerii reuniunii şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene, Tusk s-a arătat mult mai optimist, apreciind că "ultimele evoluţii de pe continent arată că s-a pornit pe drumul cel bun". De ce? Înainte de toate pentru că popularitatea UE a crescut din nou în sondajele din ţările membre. Şi creşterea economică se face tot mai simţită, iar opoziţia faţă de preşedintele SUA, Donald Trump, şi faţă de Brexit, i-a unit şi mai mult pe partenerii europeni - cel puţin pe 27 dintre ei. Îm Franţa a fost ales preşedinte un proeuropean: Emmanuel Macron. Toate aceste veşti bune îmbunătăţesc starea de spirit - fapt confirmat şi de guvernul de la Berlin.

Un impuls spre cooperare

După alegerile din Franţa, tandemul germano-francez revine în forţă. Cu preşedintele Macron au avut loc consultări înaintea summitului, s-a comunicat din cercuri guvernamentale de la Berlin. Mai ales cancelara Angela Merkel dispune de motive să se bucure că are, din nou, un partener în Europa, dispus să pună umărul la o serie de chestiuni europene.

De pildă în ce priveşte politica europeană de apărare. Acesteia vor statele UE să-i dea un nou impuls şi să-i stabilească direcţia. Decizii concrete privind finanţarea şi obiectivele urmărite vor fi stabilite însă cu altă ocazie. Deocamdată se va discuta despre cum ar urma să arate cooperarea în acest domeniu şi cine e dispus să-şi dea aportul. Germania e de părere că anumite state ar putea acţiona mai repede, iar celelalte le-ar putea urma. Donald Tusk, în schimb, propune un demers comun al partenerilor europeni în politica de apărare şi respinge ideea "mai multor viteze". Polonia şi unele state est-europene opun rezistenţă, în timp ce ţările baltice şi cele scandinave, sunt interesate, în contextul ameninţării ruseşti, de intensificarea cât mai grabnică a cooperării în planul politicii de apărare.

Partenerii europeni sunt uniţi în ce priveşte poziţia faţă de şeful Casei Albe, Donald Trump, şi resping, de pildă, renegocierea acordului climatic de la Paris. Şi în jurul subiectului migraţiei pare să se fi aşternut oarecum liniştea. În ce priveşte politica de azil comună nu s-au înregistrat progrese notabile. Şi cu atât mai puţin referitor la repartizarea refugiaţilor la nivelul UE. Migraţia pare a fi, deocamdată, pentru statele UE un fenomen controlabil şi se urmăreşte extinderea cooperării cu ţările de origine ale refugiaţilor sau cu cele de tranzit, cum este Libia.

Brexit la desert

La finele cinei comune din această seară, premiera britianică, Theresa May, intenţionează să le prezinte colegilor europeni planurile ei privind părăsirea UE de către Marea Britanie. Se aşteaptă ca May să facă cel puţin propuneri concrete privind drepturile cetăţenilor UE din Marea Britanie, respectiv ale britanicilor pe continent. Această temă se află în fruntea agendei de lucru din aceste zile la Bruxelles. Important va fi de clarificat, de exemplu, data concretă la care vor intra în vigoare schimbările anunţate, care va fi situaţia membrilor de familie ale cetăţenilor UE din Marea Britanie sau care instanţe ar urma să decidă în caz de litigiu. Theresa May refuză categoric să recunoască sentinţe ale Curţii Europene de Justiţie, pentru că atunci Marea Britanie, argumentează ea, s-ar afla în situaţia unui "stat terţ". Doar acest subiect conţine mult potenţial de conflict. Luni urmează să fie date publicităţii detalii pe această temă.

Lupta pentru moştenirea britanicilor

Nici acest summit nu va fi lipsit de certuri. De exmplu, atunci când va fi vorba de noile sedii ale agenţiilor UE, care după Brexit vor fi retrase din Marea Britanie. Viena, Barcelona şi Budapesta, dar şi Bucureştiular dori să găzduiască sediul Agenţiei pentru Medicamente EMA, cu 890 de angajaţi. E nu doar o chestiune de prestigiu, ci şi o sursă de venit şi benefic pentru infrastructură. Germania a propus fosta capitala Bonn ca sediu. De fapt aproape fiecare stat membru a intrat în cursă. Aceeaşi competiţie se dispută şi cu privire la agenţia de supraveghere a sectorului bancar. Frankfurtul se consideră predestinat ca locaţie, dar şi alte oraşe candidează pentru găzduirea acestui sediu, precum Parisul sau Milano. Se dă aşadar o luptă strânsă pentru moştenirea britanicilor după Brexit.

Şefii de stat şi de guvern intenţionează să aplice un procedeu care ne duce cu gândul la European Song Contest: într-o primă fază să fie aleşi şase candidaţi pentru câte trei sedii europene. Apoi ar urma să se aleagă dintre cei trei candidaţi ieşiţi câştigători. Dar şi acest demers e extrem controversat. E posibil şi ca ţări est-europene să candideze împreună pentru unul din sediile în cauză. Această dispută se aşteaptă să ocupe cel mai mult spaţiu la negoicierile partenerilor UE din noaptea de joi spre vineri.   

Barbara Wesel/ maw