1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

UE şi Rusia discută în Urali despre Siria, drepturile omului şi energie

Liderii Uniunii Europene şi preşedintele Rusiei au deschis marţi o reuniune bilaterală dominată de controverse pe marginea situaţiei din Siria, a respectării drepturilor omului şi a livrărilor de gaz spre ţările UE.

După dineul de bun venit, desfăşurat în ajun la Ekaterinburg, oraş industrial aflat la aproximativ 1500 de kilometri est de Moscova, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a deschis astăzi dezbaterile în prezenţa preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso.

În alocuţiunea sa, Putin a insistat asupra creşterii spectaculoase a schimburilor comerciale dintre Rusia şi UE, fără a menţiona criza din Siria în privinţa căreia există un profund dezacord.

Pătrunderea gigantului energetic rusesc Gazprom pe piaţa europeană a gazului este un alt subiect controversat, de la deschiderea, în septembrie, de către Comisia Europeană, a unei anchete formale împotriva acestei companii, pe care UE o bănuieşte de concurenţă malonestă şi manipulare a preţurilor.

"Este evident că dialogul nostru privind energia nu poate avansa cu succes decât în condiţiile respectării intereselor noastre comune", a declarat Putin.

Anunţul Bruxelles-ului privind deschiderea anchetei, precedată de o decizie a UE care îi interzice concernului Gazprom să deţină gazoducte şi reţele de distribuţie în ţările UE, a provocat mânia liderului de la Kremlin.

Rusia furnizează aproximativ un sfert din gazul consumat în ţările UE, ceea ce i-a permis concernului Gazprom să dicteze preţurile.

Acum, în contextul deteriorării relaţiilor dintre ruşi şi occidentali, presa şi analiştii au prezis o reuniune la vârf mai dificilă decât oricând în perioada post-sovietică.

"UE este convinsă că nu există alternativă la o soluţie politică în Sira", a declarat Herman Van Rompuy la începutul reuniunii, în condiţiile în care Rusia a blocat la sfârşitul săptămânii trecute un proiect de declaraţie al Consiliului de Securitate ONU. Proiectul fusese avansat de Marea Britanie şi se referea la situaţia din Qusseir, oraş aflat în centrul Siriei.

Vinerea trecută, şeful diplomaţiei americane, John Kerry, şi omologul său german, Guido Westerwelle, au cerut Rusiei să înceteze livrările de arme către regimul Assad pentru a nu pune în pericol o conferinţă internaţională de pace consacrată Siriei, programată să se desfăşoare la Geneva.

Rusia acuză la rândul ei UE că a susţinut şi încurajat opoziţia din Siria să refuze orice soluţie de pace şi să torpileze conferinţa, prin decizia Comunităţii Europene de a ridica embargoul privind livrările de arme către rebeli.

Catherine Ashton, înalta reprezentantă a UE pentru politică externă, a declarat luni agenţiei Interfax că intenţionează să aducă în discuţie la lucrări situaţia drepturilor omului şi legile considerate antiliberale de către opoziţie, adoptate în Rusia de la reîntoarcerea lui Putin în fruntea statului, în mai 2012.

Într-un interviu publicat marţi de ziarul Komsomolskaia Pravda, Jose Manuel Durao Barroso a declarat că UE aşteaptă de la Rusia să pună capăt procesului pentru fraudă fiscală intentat post mortem lui Serghei Magnitski, fostul jurist al unui fond de investiţii occidental, mort în detenţie, în Rusia, în 2009. Barroso a cerut, dimpotrivă, continuarea urmăririi celor responsabili pentru uciderea avocatului care denunţase o vastă maşinaţiune financiară orchestrată împotriva sa de responsabili din cadrul poliţiei şi fiscului.

Aceste divergenţe se adaugă celor privind Siria şi gazul, astfel că observatorii nu se aşteaptă la mari progrese de la prezenta reuniune.

De parcă n-ar fi fost suficient, un nou diferend a apărut subit în privinţa transportului aerian. Rusia cere companiilor europene care îi survolează teritoriul să furnizeze începând cu 1 iulie datele personale ale pasagerilor pe care-i transportă, ameninţând în caz contrar cu interdicţii de zbor.

În privinţa renunţării la obligativitatea vizei pentru cetăţenii ruşi care călătoresc în ţările UE, măcar în etape, aşa cum cere Rusia, ziarul Vedomosti nu se aşteaptă la progrese.