1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

UE încotro?

Rezultatul referendumului de ieri pare paradoxal: tocmai francezii, cei care erau cei mai vajnici apărărori ai integrării şi cooperării europene, au spus nu constituţiei, aruncând UE într-o criză severă. Dar, în ciuda faptului că legea fundamentală nu mai poate fi salvată după „nu”-ul de ieri, Uniunea Europeană nu pare nici pe departe sortită eşecului.

default

Respingerea, de către francezi, a noii constituţii europene era previzibilă. De câteva săptămâni încoace era clar că legea fundamentală europeană nu se bucură în Franţa de sprijinul majorităţii. Politicienii de vârf din Europa s-au prefăcut însă a nu cunoaşte gravitatea situaţiei, preferând s-o ignore. Astfel, nu a existat nici un plan B, iar preşedintele în exerciţiu al Consiliului european, luxemburghezul Jean Claude Juncker şi preşedintele Comisiei, Jose Manuel Durao Barosso nu au făcut ieri seară, după comunicarea rezultatului, decât declaraţii vagi, cerând continuarea eforturilor. Dar - ne întrebăm noi - continuarea eforturilor încotro? Procedurile de ratificare a constituţiei sunt programate să continue până în toamna anului viitor, urmând ca abia după aceea şefii de stat şi de guvern europeni să efectueze bilanţul. Ei bine, şi după aceea?

Chiar dacă toate toate statele uniunii europene, cu excepţia Franţei, vor vota constituţuia europeană - ceea ce este puţin probabil - ideea de a chema din nou cetăţenii francezi la urne penru a decide asupra textului nemodificat al legii fundamentale este neproductivă. (Nu poţi chema oamenii la urne până când rezultatul îţi convine). De asemenea, modificarea textului constituţiei este imposibilă, fiindcă într-o atare situaţie, statele membre vor reveni, toate, cu solicitări speciale, rezultaul fiind noi runde interminabile de negocieri.

Este cert că în nou-creata situaţie, apelurile la rezistenţă şi la continuarea eforturilor nu pot cu nimic ajuta. Textul constituţiei a devenit literă moartă. Fără Franţa, constituţia nu poate intra în vigoare, iar toate celelalte referendumuri, cum este cel din Olanda, peste trei zile, nu-şi mai au de fapt rostul.

Ce se va întâmpa pe mai departe cu UE? Criză, catastrofă, haos - acestea au fost previziunile partizanilor constituţiei, în cazul în care plebiscitul din Franţa eşuează. Cu toate acestea, este greu de crezut că se va ajunge cu adevărat la o catastrofă. Nu trebuie uitat că UE dispune de un cadru legal valabil, cu reguli clare, chiar dacă este greoi, reprezentat de Tratatul de la Nisa. Potrivit comisarului Guenther Verheugen, criza de faţă ar putea fi de fapt o şansă pentru Europa, fiindcă factorii săi de decizie trebuie să gestioneze regresul, concomitent cu avansarea procesului de integrare; UE îşi va desfăşura activitatea pe mai departe nedivizându-se, iar Franţa nu va părăsi clubul european.

În perioada următoare este nevoie de o pauză, pentru a fi analizată viteza integrării şi a extinderii. Această pauză va dura probabil mai mulţi ani. Abia după aceea va putea fi reluat lucrul asupra constituţiei. Este posibil ca grupuri de state să-şi aprofundeze între timp cooperarea în anumite domenii politice, în afara tratatelor europene. Iar unele instituţii europene, cum ar fi un Minister comun de Externe, condus de un ministru unic ar putea fi create şi în absenţa constituţiei. Totuşi, nu pot fi realizate prea multe prevederi ale eşuatei constituţii, fiindcă aceasta ar însemna neglijarea voinţei electoratului francez.

O temă de dezbatere va deveni sigur posibila aderare a Turciei la UE. Rămâne de văzut dacă negocierile de aderare cu Ankara vor debuta într-adevăr în data de 3 octombrie, aşa cum este stabilit, şi dacă ţelul acestor negiocieri va rămâne primirea Turciei în UE ca ţară cu drepturi depline. Nu trebuie uitat că până acum, cei mai puternici susţinători ai Turciei au fost preşedintele Franţei, Jaques Chirac - ieşit slăbit după referendumul de ieri - şi cancelarul german Gerhard Schroeder, care, potrivit tuturor previziunilor, riscă să piardă anticipatele din septembrie.

Cu România şi Bulgaria, tratatele de aderare au fost deja semnate, însă acestea urmează a mai fi ratificate de o serie de state-membre. Rămâne de văzut dacă „nu”-ul exprimat de francezi va influenţă şi deciziile vizând cele două ţări-candidate.

UE nu a ajuns, desigur, la pământ după înfrângerea usturătoare de ieri, însă trebuie să se modifice. Va trebui să ţină cont pe viitor mai mult de solicitările de natură socială; va trebui, de asemenea, să ia măsuri pentru a echilibra discrepanţele economice dintre vest şi est, neluate suficient în seamă până acum. Într-un cuvânt: UE se va aprofunda şi extinde mai chibzuit, cu mai puţină grabă, cea ce, la urma urmei, nici nu este atât de rău.

  • Data 30.05.2005
  • Autoare/Autor Bernd Riegert / Ioachim Alexandru
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1WM
  • Data 30.05.2005
  • Autoare/Autor Bernd Riegert / Ioachim Alexandru
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1WM