1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

UE în trîntă dreaptă cu ea însăşi

UE are în prezent cîteva mari probleme interne şi externe. E vorba de relaţiile ei cu Rusia, China şi India precum şi de viitorul provinciei Kosovo. Le va putea ea oare rezolva?

default

Ambasadorul german Wolfgang Ischinger, din partea căruia unii par să aştepte un miracol

UE are în prezent cîteva mari probleme interne şi externe. E vorba de relaţiile ei cu Rusia, China şi India precum şi de viitorul provinciei Kosovo, aflată încă, formal, sub autoritatea Serbiei, dar locuită de o covîrşitoare majoritate albaneză, care, cu sprijinul SUA, stăruie să-şi obţină independenţa totală de Belgrad.

Toate aceste chestiuni se află pe agenda celor două zile ale întîlnirii informale a miniştrilor de externe europeni, reuniţi începînd de vineri în localitatea portugheză Viana do Castelo.

Se ştie că, în UE, se vorbeşte mult şi bine. Doar rezultatele discuţiilor se mai lasă uneori aşteptate. Nerezolvată continuă să fie de pildă presanta chestiune a statutului provinciei Kosovo. La Viana do Castelo toţi ochii se vor îndrepta plini de speranţă asupra ambasadorului german de la Londra, Wolfgang Ischinger. Diplomatul, reprezentînd UE în troica însărcinată să medieze un acord în cadrul Naţiunilor Unite le va relata demnitarilor europeni despre eforturile sale şi ale omologilor săi din SUA şi Rusia, menite să-i convingă pe sîrbi şi pe albanezii din Kosovo să accepte soluţionarea negociată a diferendului privind provincia.

Or, nici albanezii sprijiniţi de americani şi nici sîrbii, susţinuţi de Rusia n-au dat pînă acum vreun semn că ar fi pe cale să-şi abandoneze revendicările maximaliste. Undeva la mijloc între cele două tabere, UE dă, de la o vreme, din colţ în colţ. Europenii pledează în continuare în favoarea aşa-numitului "plan" (al mediatorului finlandez) "Ahtisaari", plan propunînd accesul kosoavarilor la o independenţă supravegheată. Belgradul şi Moscova au respins însă categoric acest proiect. La rîndul lor, albanezii au ameninţat că, dacă blocajul continuă, ar putea să-şi proclame unilateral suveranitatea, pe care SUA probabil că ar recunoaşte-o. Europenii doresc însă cu orice preţ să evite bruscarea Moscovei şi a Belgradului şi insistă ca atare asupra depistării unei soluţii negociate, multilateral acceptate, după cum a reliefat comisarul european pentru extinderea Uniunii, Olli Rehn. "Am prefera", a spus el textual, "o soluţie negociată şi aşteptăm din partea autorităţilor de la Belgrad şi Pristina adoptarea unei atitudini constructive".

Problema e însă şi mai complicată decît pare, devreme ce nici măcar în rîndul vesteuropenilor nu s-a realizat un consens în privinţa unei soluţii optime. Olandezii de pildă au sugerat utilitatea divizării provinciei între sîrbi şi albanezi, dar ambasadorul german a respins această propunere. Oricum, timpul rămas pentru rezolvarea chestiunii este tot mai scurt. La 27 septembrie cele două părţi vor amorsa noi tratative directe şi vor trebui în principiu să parvină la o înţelegere pînă în decembrie, cînd membrii Consiliului de Securitate ONU urmează să-şi adopte decizia finală.

Nu puţine obstacole se ridică şi în calea adoptării, în octombrie, la următorul summit al Comunităţii Europene, a aşa-numitului tratat fundamental al UE, faimosul document menit să înlocuiască eşuata constituţie europeană. Elementele de bază ale acestui tratat fundamental fuseseră negociate în iunie, într-o dramatică şedinţă nocturnă condusă de cancelarul german Angela Merkel. Acordul survenise în pofida îndîrjitei rezistenţe a polonezilor, britanicilor şi olandezilor, care impuseseră diverse modificări, amînări şi puneri în paranteze.

Scopul acestui tratat e simplificarea modului de adoptare a deciziilor în cadrul UE, care pe moment pot fi lesne blocate întrucît presupun existenţa unui vot unanim. Guvernul de centru-dreapta de la Varşovia şi-a reiterat însă obiecţiile la formula negociată în iunie. Polonia stăruie să i se acorde drepturi sporite şi posibilitatea de a bloca în continuare anumite hotărîri luate prin vot majoritar. Climatul raporturilor germano-poloneze nu s-a ameliorat cîtuşi de puţin în ultimele luni. Iar Marea Britanie şi Olanda insistă asupra excluderii din tratat a Cartei drepturilor fundamentale. Ambele dileme fuseseră de fapt tranşate în iunie, a subliniat şeful comisiei Europene, Barroso, cerînd diverselor state să-şi ţină promisiunile asumate şi să pună capăt divergenţelor mutuale.

Or, summitul UE ar putea avea loc la scurt timp după derularea unor alegeri anticipate în Polonia – ceea ce nu va contribui defel la clarificarea în timp util a chestiunilor pendinte.