1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

UE în criză. Schengen şi Dublin devin literă moartă

Întoarcerea cu 180 de grade a Germaniei în chestiunea refugiaţilor va provoca controverse în cadrul reuniunii miniştrilor de Interne ai ţărilor UE.

Germania a suspendat "Acordul Schengen" care asigură libertatea de călătorie în interiorul UE fără controale vamale sistematice. Reintroducerea acestor controale, pentru început cu accent pe frontiera cu Austria, este un fel de frână de avarie, prevăzută în acordul Schengen pentru situaţii excepţionale sau crize. Comisia Europeană a comunicat duminică seară la Bruxelles că "la prima vedere situaţia existentă acum în Germania este acoperită de regulile acordului Schengen". Şefa executivului german, Angela Merkel, i-a comunicat telefonic duminică preşedintelui Comisiei UE, Jean-Claude Juncker, că va introduce controale la frontieră fiindcă ţara sa este suprasolicitată de sosirea, zilnic, a mii de refugiaţi. În plus este nevoie de siguranţă la frontiere şi de ordine în procedurile administrative.

Presiuni asupra miniştrilor de Interne ai UE

Juncker a dat de înţeles că poziţia Germaniei demonstrează cât de urgentă a devenit acceptarea, de către miniştrii de Interne ai ţărilor UE, care se întâlnesc luni la Bruxelles în cadrul unei reuniuni extraordinare, a propunerilor pentru soluţionarea crizei refugiaţilor, avansate de Comisia Europeană. Juncker propusese miercurea trecută, de la tribuna Parlamentului European, repartizarea unui număr de 120.000 de refugiaţi între toate ţările membre ale UE, conform unor cote obligatorii.

Juncker a evidenţiat în context că libertatea de călătorie este un simbol decisiv al unei Europe libere. Iar zona Schengen este acum pusă în pericol. Şi Cehia a anunţat înmulţirea controalelor la frontiere, iar graniţa dintre Italia şi Austria este deja de câteva zile mai bine supravegheată. Pentru televiziunea publică germană, ministrul de Interne de la Berlin, Thomas de Maiziere, a declarat: "Trebuie acum să acţionăm la nivel european. Vom lupta".

Cotele, în continuare controversate

Cei 28 de miniştrii de Interne ai UE nu vor putea face însă minuni la Bruxelles, în cadrul reuniunii extraordinare la care au fost convocaţi, cu durata planificată de patru ore. Repartizarea, peste noapte, a refugiaţilor între ţările membre sau "încetinirea afluxului", după cum îşi doreşte de Maiziere, nu vor putea fi decise cu uşurinţă. Cel puţin patru ţări din cele 28, în speţă Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia, au anunţat că sunt împotrivă. Premierul ungar, Victor Orban, a explicat pentru cotidianul german Bild de ce se opune ţara sa cotelor obligatorii de refugiaţi. Astfel de cote vizându-i pe refugiaţii care se află deja în Europa au sens abia după ce graniţele externe ale UE au fost închise, consideră responsabilul de la Budapesta. În plus, nimeni nu poate garanta că refugiaţii şi solicitanţii de azil vor rămâne în ţara în care au fost trimişi, a mai adăugat el. Cât priveşte controalele de la frontiera germană, Orban a manifestat înţelegere.

Germania şi Franţa susţin introducerea cotelor obligatorii. Alte state, cum ar fi Lituania, Finlanda sau Slovenia s-au declarat, după discursul lui Juncker din Parlamentul de la Strasbourg, de acord să preia refugiaţi conform sistemului de cote. Dar numai dacă o pot face benevol. Ministrul finlandez de Finanţe, Alexander Stubb, a respins de exemplu categoric orice încercare a Comisiei de a trasa sarcini obligatorii.

Cotele de durată ar anula "Sistemul Dublin"

Comisia Europeană a prezentat deja din luna mai un plan de reformă a politicii pentru refugiaţi şi solicitanţi de azil. Ulterior, câteva state membre ale UE au stabilit să strămute pe baze benevole aproximativ 30.000 de refugiaţi în interiorul UE şi să preia aproximativ 20.000 de sirieni din tabere ale Naţiunilor Unite. Dar până acum nu s-a întâmplat nimic. Abia luni, 14. 09, cei 28 de miniştri de Interne vor adopta această înţelegere, conferindu-i caracter obligatoriu. Cât priveşte data la care să intre în vigoare planul de distribuire a altor 120.000 de refugiaţi între ţările UE, nimic nu este sigur. Până în prezent, Comisia a făcut referire la un paragraf de avarie existent în tratatele europene. Pe viitor, Junker vrea să înlocuiască acel paragraf cu un sistem permanent de cote obligatorii.

O astfel de înlocuire ar anula însă total normele existente, conform cărora statul membru al UE în care solicitantul de azil a pătruns prima dată este responsabil pentru soarta acelui om. Grecia, care ignoră de ani de zile aceste "Reguli Dublin", sau Italia, aflată în aceeaşi situaţie, ar fi pentru. Ungaria, în schimb, este împotrivă, în ciuda miilor de oameni care pătrund în prezent în UE traversând frontiera sârbo-ungară. Premierul Orban a criticat sever Grecia afirmând: "Acolo, graniţele externe ale UE nu mai sunt apărate de ani buni. Dacă Grecia şi-ar respecta obligaţiile asumate, nu ne-am confrunta cu această criză a refugiaţilor. Nici la Berlin şi nici la Budapesta.

Şi Germania ignoră "Regulile Dublin"

Germania a încălcat la rândul ei regulile Dublin fiindcă a primit fără limitări pe teritoriul ei refugiaţi şi solicitanţi de azil care au traversat anterior mai multe alte state ale UE. Merkel a justificat această decizie prin precarele condiţii sub aspect umanitar, existente în Ungaria. Ce efecte va avea volta decisă duminică de guvernul german asupra traseului pe care îl vor alege refugiaţii şi asupra cifrelor concrete este încă neclar, a declarat cancelarul austriac Werner Feymann. "Nu ştim ce se va întâmpla în Austria", a declarat el, dar a exclus pentru moment închiderea frontierei cu Ungaria. Mii de refugiaţi şi de solicitanţi de azil se află pe drum în Balcani şi în Ungaria, în încercarea de a ajunge în Germania. Marţi, statul ungar intenţionează să închidă şi ultima breşă rămasă în gardul instalat de-a lungul frontierei cu Serbia şi să interzică pătrunderea dezordonată a refugiaţilor în ţară. Adică exact ceea ce urmăreşte şi ministrul de Interne german.

Ajutoare pentru vecinii Siriei

Miniştrii de Interne ai UE vor să propună noi ajutoare financiare destinate ţărilor învecinate cu Siria, care găzduiesc majoritatea refugiaţilor. Astfel, ei vor să împiedice plecarea spre Europa a refugiaţilor sirieni, aflaţi de exemplu în Turcia. Austria şi alte câteva ţări propun înfiinţarea unui "Centru de Primire" în Grecia, în Portul Pireu, unde să se soluţioneze solicitările de azil. Pregătirile avansează dar discuţiile cu guvernul elen se desfăşoară încă la nivel de grup de lucru. Experţi ai agenţiei europene pentru paza frontierelor, Frontex, estimează că astfel de centre de primire ar trebui să poată adăposti mii de solicitanţi de azil pentru a fi funcţionale. De ele ar fi nevoie nu numai în Grecia, ci şi în Italia, Turcia, Libia, Niger şi alte ţări de tranzit, susţin experţii Frontex.